Acordul stand-by cu FMI prin care România a angajat în urmă cudoi ani împrumutul record de 12,9 mld. euro se închide vineri, 25martie, când boardul instituţiei financiare de la Washington vadiscuta ultima evaluare trimestrială a înţelegerii parafate în2009. Tot vineri este programată aprobarea solicitării prin careRomânia cere încheierea unui nou acord stand-by, tot pe doi ani,dar de tip preventiv, ceea ce înseamnă că suma discutată de 3,6mld. euro va fi utilizată numai în caz de urgenţă.
De altfel, Bucureştiul a renunţat şi la ultima tranşă dinîmprumutul de 12,9 mld. euro, astfel că suma totală care trebuierambursată la FMI se ridică la 11,9 mld. euro plus dobânzile depeste un miliard de euro.
După acum arată experienţa ultimilor doi ani, ambele teme aflatepe ordinea de zi a boardului FMI din 25 martie vor fi bifate fărăprobleme, mai ales că echipa tehnică a lui Jeffrey Franks şi-a datOK-ul încă de acum o lună. Şi cum România renunţă la ultimulmiliard din împrumutul prezentat acum doi ani ca o centură desiguranţă, nu va mai conta eventuala ratare finală a obiectivuluide eliminare a datoriilor statului către sectorul privat - onerealizare marcantă a acordului gestionat de Franks.
De asemenea, vechiul acord expiră înainte ca economia să fiieşit din recesiune, iar companiile de stat continuă săînregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Din împrumutul de 11,9 mld. euro Ministerul Finanţelor va aveade plătit 2,4 miliarde plus dobânzi, pentru că în mod excepţionaldouă tranşe din banii Fondului au mers direct la finanţareadeficitului bugetar, în timp ce restul tranşelor au susţinut acestobiectiv în mod indirect. BNR va rambursa grosul de 9,5 mld. europlus dobânzi.
Factura totală care va reveni însă Finanţelor include alte 3,65mld. euro de la UE, din care joi, 24 martie, ar urma să fieeliberată o tranşă de 1,2 mld. euro, plus alte circa 0,6 mld. eurode la Banca Mondială.
FMI consideră că principala reuşită a vechiului acord a fostabsenţa unei crize bancare în România. Pe de-o parte, Fondul aconvins marile bănci străine să nu-şi reducă expunerile pe România,pe de alta a cerut amendarea Ordonanţei 50/2010 privind creditelede retail protejând interesele industriei bancare. De asemenea, areuşit cu mare greutate să determine adoptarea noilor legi alepensiilor şi salarizării, care ar trebui să reducă în timppresiunea asupra bugetului de stat. Nu i-a putut însă determina pepoliticieni să facă reforme în timp util pentru a fi evitatămajorarea TVA la 24%, decizie care a pus sentinţa prelungiriirecesiunii şi a derapajului inflaţiei.
Rămâne de văzut câtă forţă va avea noul acord de tip preventivîn a încuraja continuarea reformelor şi în a descuraja eventualemăsuri populiste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
