România ocupă poziţia 37 din 189 de ţări în topul Băncii Mondiale privind atractivitatea mediului de afaceri, însă, între ţările europene ocupă una dintre ultimele poziţii în acest clasament.
Potrivit topului „Doing Business 2016“, publicat ieri de Banca Mondială, doar cinci ţări din UE ridică piedici mai multe în calea derulării afacerilor decât România - Bulgaria (locul 38), Croaţia (locul 40), Ungaria (locul 42), Italia (locul 45) şi Grecia (locul 60).
Anul trecut, România s-a aflat în acest clasament pe locul 48, dar saltul se datorează nu unui avans în privinţa atractivităţii mediului de afaceri, ci schimbării indicatorilor folosiţi la calcularea uşurinţei de a face afaceri, potrivit precizărilor BM.
Sunt 10 indicatori analizaţi de Banca Mondială în stabilirea clasamentului atractivităţii mediului de afaceri într-o ţară: uşurinţa în înfiinţarea unei companii, obţinerea autorizaţiilor de construire, înregistrarea proprietăţilor, plata taxelor, accesul la credite, protecţia investitorilor minoritari, respectarea contractelor, insolvenţa, comerţul exterior şi accesul la electricitate.
În unele dintre aceste criterii, Banca Mondială arată că România a înregistrat progrese.
În privinţa respectării contractelor a realizat un transfer de responsabilitate de la instanţe către executorul judecătoresc, ceea ce asigură o mai mare transparenţă.
De asemenea, a redus nivelul impozitării muncii (CAS la angajator a scăzut de la 20,8% la 15,8%). A introdus obligativitatea registrului electronic pentru licitaţii şi pentru îmbunătăţirea prevederilor referitoare la respectarea contractelor în timpul insolvenţei şi a probabilităţii de suces a reorganizării.
Tot în domeniul insolvenţei a simplificat procedurile şi a limitat la trei ani perioada de implementare a planului de reorganizare.
Din cele 189 de ţări din clasament, România se află pe primul loc în ceea ce priveşte comerţul internaţional (cu 100 de puncte), pe locul 7 în privinţa accesului la creditare, pe locul 37 la respectarea contractelor, pe locul 45 în privinţa uşurinţei de a începe o afacere, pe locul 46 în privinţa rezolvării cazurilor de indolvenţă, pe locul 55 în cazul plăţii taxelor, pe locul 57 în privinţa protejării investitorilor minoritari, pe locul 64 în ceea ce priveşte înregistrarea proprietăţilor, pe 105 în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiilor de construire şi pe locul 133 în cazul accesului la electricitate.
Comentând acest clasament care arată că în România rata impozitării profitului este de 42%, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, spune că acest procent este uşor peste media europeană, presiunea venind în special din zona impozitelor pe muncă.
„Avem încă o problemă a poverii fiscale pe muncă la salariile mici, pentru că reducerea CAS nu a fost ţintită pentru a scădea această diferenţă de povară fiscală. Problema principală pentru care nu putem reduce foarte mult povara pe muncă şi care ţine, iar de reforme structurale este rata de suport, adică numărul de contribuabili la cel de beneficiari în sistemul public de pensii, fiind a doua cea mai nefavorabilă din Europa. Noi avem o povară fiscală pe muncă mare, pentru că avem deja un dezechilibru fizic foarte puternic între numărul de contribuabili şi numărul de beneficiari“, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal, citat de Mediafax.
