Guvernul trebuie sa stabileasca bugete minimale pentru fiecare structura din administratie si norme mai stricte de cheltuire a banilor. „Evident astfel de masuri nu pot fi puse la punct intr-o saptamana, pana pleaca misiunea Fondului, dar Guvernul trebuie sa vina si cu un plan care sa fie aplicat deja in lunile urmatoare. Principala problema este ajustarea deficitului pana la un nivel care sa fie finantabil in conditii rezonabile", au declarat pentru ZF surse guvernamentale.
FMI lucreaza impreuna cu autoritatile romane la un sistem al salarizarii unice, care se bazeaza pe patru principii.
„Primul principiu este ca sistemul trebuie sa fie mai corect, astfel ca angajatii din ministere diferite care desfasoara aceeasi munca sa aiba aceleasi salarii. Al doilea principiu este ca sistemul trebuie sa fie mai transparent, al treilea ca trebuie sa fie mai simplu, deoarece in acest moment este foarte complicat. Al patrulea principiu este sa permita economisirea banilor de la buget", a precizat ieri Jeffrey Franks, seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by cu Romania.
Guvernul s-a angajat sa adopte pana la sfarsitul lunii octombrie 2009 legea salarizarii unice in sectorul bugetar. Intrebat despre posibilitatea amanarii acestui termen, Franks a precizat ca vor avea loc discutii cu Guvernul pentru a vedea „ce este realist". In opinia oficialului FMI, mentinerea salariului minim pe economie ca referinta pentru legea unica a salarizarii in sistemul bugetar este un „potential pericol" pentru capacitatea guvernului de a reduce cheltuielile bugetare.
La Ministerul Finantelor se fac socoteli pentru a vedea in ce masura finantarea deficitului bugetar poate fi acoperita printr-o emisiune de eurobonduri de pana la un miliard de euro. De asemenea, se pregateste lansarea de titluri de stat in valuta pe piata interna, aceasta fiind inca o varianta de plasament pentru bancile care primesc inapoi valuta de la BNR.
Totodata, ramane in discutie varianta ca o parte din banii de la FMI sa fie folositi pentru finantarea deficitului bugetar.
In legatura cu acest subiect reprezentantul FMI a precizat ca BNR nu poate finanta direct deficitul bugetar din banii de la Fond, in conditiile in care, la nivel european, bancile centrale nu pot face acest lucru.
Presedintele AOAR, Florin Pogonaru, a precizat ca FMI impartaseste parerea ca nu trebuie majorate principalele taxe si impozite. „Pentru actuala evaluare a Fondului,senzatia mea este ca pozitia FMI coincide cu a noastra, ca principalele taxe si impozite nu trebuie crescute, sub rezerva ca trebuie sa confirme ei acest lucru. Nu vedem economia functionand daca se maresc impozitele. Este esentiala fluidizarea absorbtiei fondurilor europene".
La randul sau, Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa, a precizat ca discutiile cu oficialii FMI au vizat masuri de stimulare a
economiei. El a adaugat ca numarul firmelor intrate in insolventa s-a dublat in primul semestru comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 12.500.
Anul 2009 este considerat in mare masura ratat din punctul de vedere al reformarii politicilor bugetare, cea mai mare ingrijorare a Comisiei Europene fiind legata de riscul ca Romania sa nu reuseasca sa-si ajusteze deficitul bugetar la 3% din PIB pana in 2011, asa cum a cerut Bruxellesul."Derapajul va fi foarte greu de recuperat pana in 2011, aceasta fiind o problema majora. Ramane de vazut cat de credibile vor fi masurile propuse pentru consolidarea fiscala pe un termen de 3- 5 ani", au precizat sursele citate.
Intarzierea ajustarii deficitului ar antrena si amanarea intrarii in mecanismul de pregatire pentru adoptarea euro, prevazuta pentru 2012. „Este absolut necesara o reechilibrare a cheltuielilor publice. Nu se mai poate merge pe sistemul «tai de-aici si de-acolo ca sa ma incadrez»."
Sursele citate afirma ca ideea avansata de presedintele Basescu privind reducerea cu 20% a personalului bugetar nu vine dinspre FMI, insa este considerata de Fond drept o posibila solutie de reducere a cheltuielilor.
UE este preocupata in primul rand de ratarea tintei pe salarii in sectorul bugetar pentru anul in curs.
Cat priveste posibilitatile de majorare a veniturilor bugetare, 2010 ar putea aduce majorari ale impozitelor principale si chiar schimbarea sistemului de impozitare in ansamblu, in functie de aparitia unor semnale de revenire a economiei.
Impozitul minim pe cifra de afaceri va fi pastrat, in conditiile in care Finantele nu au mult spatiu de manevra pentru a obtine venituri suplimentare. „Desigur, pe linia combaterii evaziunii fiscale este oricand spatiu de imbunatatire."
Masuri discutate de oamenii de afaceri cu FMI
- majorarea plafonului de garantii de la 1,5 mld. euro la 2,5 mld. euro
- promovarea clara a legii parteneriatelor public-private
- realizarea de investitii publice si private
- masuri de stimulare a crearii de noi locuri de munca
- buget pe trei ani si legea salarizarii unitare
- desfasurarea achizitiilor publice in sistem electronic
- informatizarea administratiei
- administrare mai buna a chletuielilor publice la nivel local.
INS: Castigul salarial mediu net a crescut in iunie cu 8,3%, la 1.379 de lei
Comparativ cu luna iunie 2008, in aceeasi luna a acestui an castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,3%, conform datelor Institutului National de Statistica (INS). Indicele castigului salarial real, calculat ca raport intre salariul mediu net nominal si indicele preturilor de consum, fata de aceeasi perioada a anului precedent, a inregistrat o crestere de 2,3%. Castigul salarial mediu net a crescut in iunie cu 1,7% (23 lei) fata de
mai, la 1.379 de lei, si cu 8,3% fata de aceeasi luna a anului trecut, cele mai mari valori fiind in activitatile de intermedieri financiare, iar cele mai mici in hoteluri si restaurante, potrivit datelor INS. Relativ la evolutia preturilor de consum, in iunie castigul salarial real a inregistrat un avans de 1,5%.
INS: Preturile productiei industriale au crescut in iunie cu 0,6% fata de luna mai. Cererea revine
Preturile productiei industriale pe total (piata interna si piata externa) au inregistrat in luna iunie, comparativ cu luna mai, un avans de 0,6%, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Dupa destinatie, atat preturile productiei industriale de pe piata interna, cat si cele de pe piata externa au avansat cu 0,5%, respectiv cu 1%. Pe marile grupe industriale, cresteri de preturi au avut produsele din industria energetica (+2,7%), industria bunurilor de capital (+0,6%), industria bunurilor de uz curent (+0,3%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+0,2%). Scaderi de preturi au fost constatate la produsele din industria bunurilor intermediare (-1%). Comparativ cu aceeasi luna a anului anterior, preturile au stagnat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
