Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri legate de uniunea bancară de natură să evite o posibilă fragmentare în sistemul financiar al ţărilor "gazdă" care nu fac parte din zona euro, care să ducă la transformarea filialelor în sucursale, afirmă Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
În opinia lui, o asemenea evoluţie nedorită ar putea rezulta din schimbări în structura sistemului bancar, care ar fi generate de decizii ale "băncilor-mamă", în sensul transformării filialelelor în sucursale.
Proiectul Comisiei Europene, care prevede consolidarea la nivelul Băncii Centrale Europene a responsabilităţii de supraveghere pentru circa 6.000 de bănci din zona euro, a provocat discuţii aprinse între miniştrii europeni de finanţe. Unul dintre punctele de fricţiune este legătura dintre cele 17 state membre în zona euro şi cele zece din afara uniunii monetare, întrucât cele din urmă ar fi private de dreptul de vot în viitorul consiliu de supraveghere al BCE.
În România băncile din zona euro deţin o pondere de aproximativ 70% din sistemul bancar. "În ultimii ani, s-a reuşit prin eforturi proprii (prin eforturile acţionariatului privat) să se consolideze parametrii prudenţiali chiar peste nivelurile solicitate în ţările lor de origine. Acum, având în vedere dezvoltările aşteptate, suntem interesaţi să evităm eroziunea acestor indicatori, cel puţin pe termen mediu", spune Doltu. El exprimă şi îngrijorarea autorităţilor române legată de obstacolele de natură legală care există încă pentru participarea tuturor ţărilor, pe baze egale, în cadrul mecanismului unic de supraveghere bancară.
Uniunea bancară înseamnă armonizarea sistemelor de supraveghere bancară, reguli unice pentru băncile cu probleme, uniformizarea schemelor de garantare a depozitelor şi un mecanism de ajutor fiscal din partea guvernelor, potrivit lui Doltu.
Având în vedere că supravegherea băncilor cu capital din zona euro ar putea fi exercitată atât de o autoritate la nivel european, cât şi de autorităţile naţionale, este necesară clarificarea aspectelor legate de ierarhizarea deciziilor, cadrul pentru cooperare dintre supravegherea centralizată la nivelul UE şi autorităţile naţionale de supraveghere, precum şi armonizarea punctelor de vedere diferite dintre autoritatea de supraveghere centralizată la nivelul UE şi cea de la nivel naţional, dacă se va ajunge la asemenea situaţii, în opinia lui Doltu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
