România nu va putea să profite de stabilitatea macroeconomică actuală atât timp cât majoritatea noilor antreprenori locali nu are o educaţie adecvată de business şi recurge la idei de afaceri extrem de simple temându-se de eşec, creşterea economică vine din exporturi, legislaţia e imprevizibilă, iar direcţia generală a politicilor publice este neclară, sunt de părere reprezentanţii mediului de afaceri.
„Trebuie regândit modelul de afaceri pe care îl avem azi orientat spre export. Eu sunt pentru exporturi, dar dacă te uiţi la modelul pentru export, acesta a creat o economie românească a buncărelor. Primeşte importuri, le prelucrează în buncărul respectiv, firma respectivă, şi livrează outputuri la export. Astfel creşte economia fără creştere a standardelor de viaţă“, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
În economia locală, producătorul auto Dacia este cel mai mare exportator, în timp ce compania petrolieră Rompetrol este cel mai mare importator.
„Trebuie pornit de la a încuraja recrearea lanţurilor de valori, a încuraja nu numai consumul de produse româneşti, ci şi subcontractarea firmelor româneşti. Ne interesează să mergem în licee să stârnim tineretul la programare 3D. Trebuie să facem lucruri cu curaj, nu cu jumătăţi de măsură“, a mai spus Pogonaru în cadrul Romanian Business Leaders Summit.
Potrivit unei analize ZF bazate pe date de la Institutul Naţional de Statistică (INS), doar două companii româneşti din producţie (Interagro – agricultură – şi Aramis Invest din Baia Mare – mobilă) se găsesc printre cei mai mari 100 de exportatori locali, iar România este dependentă de exporturile făcute de companiile străine mari. Riscul generat de acest context s-ar putea diminua dacă întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) româneşti ar începe să producă pentru export.
Cea mai mare parte a IMM-urilor, 80% din total, este alcătuită din microîntreprinderi, potrivit ministrului delegat pentru IMM şi turism, Maria Grapini.
„Primul punct de prioritate este încurajarea întreprinderilor pentru a-şi creşte şi extinde afacerea. Există un deficit major de educaţie antreprenorială. Foarte mulţi care şi-au închis afacerile au făcut-o şi din cauza acestui deficit de educaţie antreprenorială“, a declarat Grapini.
În plus, „există o tendinţă a tinerilor de a deschide afaceri care sunt extrem de simple. Lipsa strategiei României nu se reflectă numai la cei mari“, a spus Mihai Marcu, preşedintele fundaţiei RBL.
Copiii de astăzi sunt blazaţi, nu au pasiuni, au deficienţă de logică, fiind ghidaţi să memoreze, şi le e frică de eşec, potrivit unor studii prezentate de RBL. Problema educaţiei însă începe din şcoli, unde ministrul educaţiei Remus Pricopie spune că lucrurile nu stau deloc bine, iar soluţia nu este una care ţine strict de educaţie.
„Avem o zonă care merge extraordinar de prost“, spune ministrul, explicând că în 2012, din 200.000 copii corespunzători unui an, 56.000 nu au reuşit să treacă cu nota 5 examenul de română şi matematică în clasa a VIII-a. „Anul trecut au fost 32.000.“
„Dacă te uiţi cine sunt aceşti copii, vezi că sunt aceia din zone de sărăcie, care nu au acces la apă, la un drum pentru a merge la şcoală, şi aşa mai departe. Iată cum şi dezvoltarea regională reprezintă unul dintre elementele pe care trebuie să le avem în vedere“, a spus Pricopie.
În plus, potrivit ministrului, 60% dintre liceele din România sunt licee teoretice, „când procentele ar trebui să fie invers“.
„De doi ani ne chinuim să reînfiinţăm şcolile profesionale, urmând exemplul altor ţări. O şcoală profesională în şcoală nu va fi niciodată bună. O şcoală profesională trebuie construită cu contribuţia industriei şi autorităţilor locale dintr-o anumită zonă“, a explicat ministrul.
Pentru antreprenorii care pornesc însă în afaceri, principalele probleme sunt legate de lipsa predictibilităţii la nivel politic şi legislativ, chiar dacă indicatorii macroeconomici arată bine şi indică stabilitate.
„România a plătit un preţ foarte mare pentru a crea un mediu stabil din punct de vedere macroeconomic. Problema este că tot nu se mişcă nimic. Dacă nu există predictibilitate, anulăm mediul macroeconomic stabil prin aspecte nepredictibile din punct de vedere legislativ sau politic. E foarte important să vedem cum putem să creăm un mediu predictibil. Nu avem nevoie de investitori care intră şi ies, ci de investitori pe termen mediu şi lung, care creează joburi. Avem nevoie de ei pentru un mediu predictibil“, a declarat Steven van Groningen, vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, adăugând că „un factor foarte important este cel de încredere. Dacă nu există încredere nu cred că putem avea aşteptări de la cineva să consume, să facă investiţii. Guvernul nu poate da ordonanţă să avem încredere, să nu ne fie teamă“.
Ca atare, potrivit reprezentanţilor mediului de afaceri, strategiile dezvoltate de autorităţi ar trebui să prioritizeze sectoarele cu potenţial de dezvoltare şi nu să întindă resursele disponibile pe toată suprafaţa economiei, fără a stimula în mod eficient niciunul dintre sectoare.
„Am ajuns în acest loc continuând o paradigmă veche în care toate sectoarele primesc câte puţin. Chiar toate sectoarele au perspectivă să devină competitive? Ne plac? Continuăm să cărăm nişte mituri legate de anumite activităţi“, a declarat Valeriu Nistor, preşedintele camerei de comerţ americane în România, AmCham.
„Avem atât de multe strategii în toate sectoarele încât mă întreb de ce o facem. După ce am intrat în NATO şi UE am pierdut o ţintă generală, în spatele căreia oricare dintre noi puteam să ne organizăm acţiunile“, a mai spus Nistor.
Fundaţia Romanian Business Leaders este o organizaţie nonprofit înfiinţată în iulie 2011, care include peste 200 de antreprenori şi şefi de companie din România.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
