Rusia consideră România drept un partener important în sud-estul Europei, a spus ieri ministrul rus de externe Serghei Lavrov (foto dr.) după întâlnirea cu omologul său român Titus Corlăţean (foto stg.).
Iar Titus Corlăţean a declarat pentru Mediafax că a ridicat în vizita oficială de la Moscova subiectul unor negocieri directe, fără intermediari, cu partenerii ruşi privind exportul de gaze în România, în vederea obţinerii unui tarif mai bun. Doar că, în timp ce şeful diplomaţiei române mergea spre Moscova la întâlnirea cu ministrul rus de externe, la Sofia ajungea directorul general al grupului rus Gazprom Alexei Miller care urma să decidă împreună cu premierul bulgar Plamen Oreşarski data începerii construcţiei (în partea bulgară) a gazoductului South Stream – care va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Doar întâmplător vizita lui Corlăţean la Moscova s-a petrecut la câteva zile după anunţul eşecului construcţiei gazoductului Nabucco – care ar fi urmat să tranziteze România aducând gaze azere în Europa – preferată fiind TAP (Trans Adriatic Pipeline) care va transporta aceleaşi gaze, dar prin Grecia, Albania şi Italia.
Şi fără legătură cu această vizită au fost şi anunţurile repetate ale administraţiei de la Bucureşti, anume că va face încercări de a reduce dependenţa României de sursele ruseşti de energie. Dar aceste elemente arată că, pentru încă destulă vreme, România va rămâne dependentă de gazul rusesc care face ca, an de an, deficitul ei comercial în relaţia cu Federaţia Rusă se se situeze, la 1-2 mld. euro. Cu un deficit comercial în relaţia cu Federaţia Rusă de peste 1 mld. euro în 2012, România se află, de mulţi ani, într-o relaţie deloc cordială cu vecinul său, iar situaţia politică - fie că este vorba despre scutul american antirachetă de pe teritoriul său sau despre situaţia specială a Republicii Moldova – aduce şi ea un plus de tensiune. La nivel declarativ, cele două părţi declară dă doresc să strângă colaborarea, cum s-a întâmplat şi ieri. „Am purtat discuţii constructive şi substanţiale“, a declarat Serghei Lavrov şeful diplomaţiei ruse
„Amândouă părţile şi-au confirmat intenţia de a îmbunătăţi atmosfera relaţiilor ruso-române, de a dezvolta o agendă pozitivă şi a depăşi unele dificultăţi cu care s-au confruntat relaţiile noastre în ultimii ani“, a adăugat Lavrov. Moscova vrea ca aceste relaţii să se dezvolte în mod constant, predictibil, a mai spus ieri şeful diplomaţiei ruse, citat de Mediafax. Iar Federaţia, a adăugat el, vrea să dezvolte o cooperare reciproc avantajoasă şi să exploateze potenţialul acesteia deplin, chiar dacă, a admis el, sunt încă subiecte ce mai trebuie discutate, precum scutul american antirachetă din România. În mod mai puţin uzual, vizita lui Corlăţean la Moscova a fost tratată pe larg în presa rusă şi înainte şi după. Înaintea vizitei Ministerul rus de Externe a susţinut că vor fi discutate subiecte precum „perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale“, iar „o atenţie considerabilă va fi acordată comerţului şi cooperării economice“.
„Planificăm să discutăm şi problemele complexe cu care se confruntă investitorii ruşi în România“, a susţinut Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Problema majore în România au ruşii de la Mechel care şi-au închis combinatele siderurgice. În ciuda declaraţiilor, despre relaţii absolut normalizate cu Rusia, nu vorbeşte încă niciun demnitar. Relaţiile cu Federaţia sunt reci de 20 de ani – tratatul de bază a fost semnat abia în urmă cu 10 ani (săptămâna trecută s-au împlinit aceşti 10 ani). Căderea comunismului a însemnat şi căderea pieţei CAER, iar exporturile româneşti nu au mai contat în această ţară imensă, în vreme ce importurile, în majoritatea lor produse energetice, s-au majorat substanţial. (Rusia în 2012 locul cinci în importurile României şi locul 11 în exporturile ei.)
Au mai existat în trecut intenţii de “reconciliere”, dar ele nu s-au concretizat în ceva anume. În 2009 fostul ministru al economiei Adriean Videanu a fost la Moscova şi a repetat vizita un an mai târziu. Ideea de atunci a construcţiei de depozite subterane de înmagazinare a gazelor naturale în România, participarea companiilor ruseşti de profil la construcţia de centrale electrice pe gaz şi modernizarea centralelor electrice existente în România nu a prins chip.
Videanu s-a întâlnit atunci cu conducerile companiei Mechel, Lukoil şi TMK care au interese de afaceri în România. Între timp însă Mechel a închis combinatele din România. În ultimii ani, la Bucureşti, au venit de mai multe ori reprezentanţii Gazprom, inclusiv Alexei Miller, care, de această dată, în vreme ce Corlăţean se afla la Moscova, negocia la Sofia pentru South Stream. Vizita ministrului la Moscova est ultima efectuată de un şef al diplomaţiei române în capitala Federaţiei. Iulian Anghel
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
