Pentru a face fata crizei, Romania a devenit dintr-o data unuldintre principalii clienti ai FMI din Uniunea Europeana, intrecandsi Ungaria, insa seful FMI va sta la Bucuresti doar catevaore.
El are un program condensat care include un discurs in fataParlamentului, precum si intalniri cu presedintele Traian Basescu,cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu, cu premierul Emil Boc si cuministrul finantelor Sebastian Vladescu.
La Academia de Studii Economice va sustine o prelegere pe o temasimilara cu cea sustinuta ieri la Varsovia privind perspectivelepentru regiune dupa criza financiara globala. In capitala Poloniei,seful FMI nu s-a adresat Parlamentului, participand in schimb la untalk-show televizat in direct. La Bucuresti, BNR a insistat pentruca Strauss-Khan sa se adreseze Legislativului, starnind reactianegativa a unor parlamentari.
In primavara anului 2009, Romania a convenit asupra unui pachet definantare externa de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD in suma de19,95 mld. euro, reprezentand cel mai mare credit extern dinistoria tarii si aproape jumatate din bugetul pe 2009.
FMI a decis sa puna la dispozitia autoritatilor fonduri de 12,95mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani. Pana acum, Fondul aeliberat circa trei sferturi din suma, insa autoritatile romane nuau facut multi pasi concreti in reformele angajate in sectorulpublic. In contul banilor primiti, Romania a achitat pana lasfarsitul lunii februarie dobanzi si taxe de circa 84 mil.euro.
De ce a avut nevoie Romania de acest acord? Oficialii romani audeclarat de mai multe ori ca acordul este "preventiv", este o"centura de siguranta". In toamna trecuta, banii FMI au devenitsolutia de plata a salariilor si pensiilor, institutia financiaraacceptand ca jumatate din transele II, III si IV sa intre direct labugetul de stat.
Prin incheierea acestui acord autoritatile au sustinut ca vorasigura relansarea economiei, insa reteta FMI de reducere acheltuielilor bugetare lasa putin spatiu pentru investitii publicede amploare.
Totusi, conditiile impuse de FMI au fost mai putin dure decat inacordurile precedente, Fondul dand de inteles ca tine cont decircumstantele extraordinare, de recesiunea generalizata.
Acordul cu FMI-UE presupune mai multe conditionalitati privindreformele structurale si tinte obligatorii de indeplinit de catreRomania privind indicatorii macroeconomici. Pana acum, autoritatileau convins reprezentantii institutiilor financiare internationaleca TVA si cota unica nu trebuie sa fie modificate si au obtinut omai mare "intelegere" privind deficitul bugetar. Totusi, inscrisoarea de intentie din februarie Guvernul s-a angajat sa iamasuri suplimentare daca nu reuseste sa atinga obiectivele devenituri bugetare.
FMI, stimulent pentru reforme in Romania sau autor deexperimente nereusite?
Relatia Romaniei cu FMI a fost decisiva pentru guvernele care s-ausuccedat la putere de-a lungul timpului in incercarea lor de a facereforme structurale.
Cu exceptia guvernelor Isarescu si Tariceanu, celelate guvernepostdecembriste au incheiat acorduri de finantare cu institutiafinanciara internationala, fara insa sa le respecte pe cele maimulte.
Dupa 1990, Romania a semnat sase acorduri stand-by cu FMI, fiecareprogram fiind insotit de un imprumut, conditionat de indeplinireaanumitor angajamente de reforma. Insa un singur acord, cel din2001, a fost cu greu dus pana la capat, dupa numeroase derogari siintarzieri, fiind finalizat in luna octombrie a anului 2003.
Dintr-o finantare totala disponibila de circa 2,8 mld. dolari,guvernele care s-au succedat au aplicat atatea masuri de reformaconvenite cat sa poata trage ceva mai mult de jumatate din aceastasuma. Insa programele si finantarile alocate in perioada 1990-2000nu au produs efectele scontate.
Esecurile repetate ale aplicarii programelor FMI in Romania aufacut ca in 2004 boardul Fondului sa decida sa nu mai discuteproiectul unui nou acord decat dupa ce va avea pe masa un raport deevaluare a eficientei programelor economice derulate impreuna cuBucurestiul. Autoritatile romane au fost luate pe nepregatite deaceasta hotarare a FMI.
Insa Romania nu se putea lipsi de un nou "certificat decredibilitate" din partea Fondului, cu atat mai mult cu cat UniuneaEuropeana tocmai daduse semne serioase de indoiala privindprogresele inregistrate in vederea aderarii. La inceputul luniiiulie 2004 a fost incheiat un nou acord stand-by, preventiv deaceasta data. Programul nu a fost finalizat, fiind incheiata doarprima evaluare.
Ce asteapta politicienii romani de la sefulFMI
Acordul de aproape 20 mld. euro cu FMI si UE era necesar pentru agaranta stabilitatea cursului de schimb, insa politicieniiOpozitiei spun ca este surprinzator ca in premiera Fondul a fost deacord cu finantarea deficitului bugetar cu banii institutiei."Problema nu se pune cine este vinovat ca am luat acest imprumut,ci ca Guvernul Boc a deturnat acesti bani pentru a finanta bugetulde stat", a afirmat Varujan Vosganian, fostul ministru liberal alfinantelor in guvenarea Tariceanu.
El a spus ieri ca are o intrebare pentru Dominique Strauss-Kahn,insa a afirmat ca nu o va face publica pana la intalnirea pe careparlamentarii o vor avea astazi la pranz cu seful FMI. PNL vaparticipa la sedinta Parlamentului in care Strauss-Kahn va tine oalocutiune, desi liderul deputatilor liberali, fostul premier CalinPopescu-Tariceanu, afirmase ca prezenta sefului FMI in Parlament arsugera ca suntem o tara din lumea a treia.
Ion Ariton, PD-L, presedintele Comisiei de buget din Senat, afirmaca nu are intrebari pentru seful FMI, pentru ca stie ca acordul eranecesar, in vreme ce "omologul" sau de la Camera Deputatilor,Stefan Viorel, spune ca un dialog al oficialilor FMI cu partidelede Opozitie ar fi foarte util. "Si noi reprezentam vocea poporului.Acordul a fost unul util, pentru a redresa situatia economica dupapoliticile economice nesabuite de dupa 2005, care au incurajatexcesiv consumul. Ceea ce vedem acum este ca Romania a luat acestibani de la FMI, care a fost de acord in premiera sa permitaGuvernului sa finanteze deficitul cu transele 3 si 4, BNR si-afacut treaba corespunzator, dar cei din executiv nu au luat pana inprezent nicio masura care sa stimuleze in mod real economia", spuneViorel Stefan, unul dintre cei mai cunoscuti economisti aisocial-democratilor.
Un singur acord dus pana la capat
Mugur Isarescu - dec. 1999-dec.2000
Premierul Mugur Isarescu este, alaturi de prim-ministrul CalinPopescu-Tariceanu, singurul sef de Guvern postdecembrist care nu aimprumutat bani de la FMI. Guvernul Isarescu a adoptat inca de lainceput o politica economica coerenta, contribuind la reluareacresterii economice dupa trei ani de declin. Pe parcursul anului2000, PIB-ul Romaniei a inregistrat o crestere de aproape 3%.
Adrian Nastase - dec. 2000-dec. 2004
Guvernul Nastase a reusit sa duca la capat pentru prima data dupa1989 un acord incheiat cu FMI, in valoare de 431 mil. dolari.Perioada de patru ani in care Romania a fost condusa de executivulminoritar condus de Adrian Nastase a fost marcata de stabilitatepolitica si de o economie care a inregistrat o crestere medie depeste 6%. In aceasta perioada au fost realizate reformeadministrative inregistrandu-se o intarire a relatiilor externe,dar au aparut si critici privind limitarea libertatii de exprimaresi accentuarea fenomenului coruptiei.
Calin Popescu-Tariceanu - dec.2004-dec.2008
Calin Popescu-Tariceanu a devenit premier al Romaniei careprezentant al aliantei D.A. PNL-PD, odata cu alternanta la puterecare a urmat alegerilor generale din 2004. S-a opus incheierii unuiacord cu FMI. Perioada in care Guvernul Tariceanu s-a aflat laputere a fost caracterizata de o crestere economica fara precedent,insa nesustenabila, precum si de instabilitate politica pe fonduldivergentelor dintre Executiv si Presedintie. De asemenea, mandatullui a fost marcat de o crestere puternica a cheltuielilor si aaparatului birocratic.
Emil Boc - dec. 2008-prezent
In primavara anului 2009, Guvernul Boc a contractat de la FMI,Comisia Europeana si Banca Mondiala un imprumut de circa 20 mld.euro, acesta fiind cel mai mare imprumut extern din istoriaRomaniei. Guvernul Boc a venit la putere intr-o perioada in careefectele crizei economice mondiale incepeau sa devina din ce in cemai vizibile pe plan local. Ultima parte a anului a fost marcata,dincolo de contextul economic dificil, de incoerenta politicilorguvernamentale si de neintelegerile din interiorul coalitieiPSD-PDL. In 2009, economia s-a contractat cu 7,1%.
DSK - socialistul de la FMI
Este, de doi ani si jumatate, seful uneia dintre cele mai puterniceinstitutii financiare - Fondul Monetar International -, iar pestealti doi ani si jumatate ar putea deveni presedintele uneia dintremarile puteri ale lumii - Franta.
Fara a fi considerat unul dintre cei mai mari intelectuali aiFrantei, Dominique Strauss-Khan - DSK, pe scurt, cum il alintapresa franceza - este unul dintre economistii si juristii de fruntedin Hexagon si cel mai coerent strateg al politicii economice astangii franceze.
Totusi, aceste atuuri nu l-au ajutat, in 2006, sa castige alegerileprimare din cadrul Partidului Socialist pentru a fi desemnatcandidat la presedintia Frantei din partea acestui partid, fiindsurclasat, la cateva voturi, de Segolene Royal, care a pierdut, unan mai tarziu, alegerile in fata candidatului conservator NicolasSarkozy.
"Doua constatari ni se impun. Competitivitatea noastra se erodeaza:Franta este pe cale sa piarda batalia economica. Modelul nostrusocial are un cost foarte ridicat in vreme ce eficienta sa in luptacontra inegalitatilor pare slaba. Din cele doua constatariindiscutabile, Nicolas Sakozy a tras o concluzie: Franta trebuiesa-si gaseasca competitivitatea lichidandu-si modelul social". Esteun citat critic la adresa actualului presedinte al Frantei dintr-unarticol publicat de DSK, in iulie 2007, in Le Nouvelle Observator.Nici patru luni mai tarziu, Strauss-Khan ajungea seful FMI,continuand un acord nescris care dureaza de peste 40 de ani,potrivit caruia seful FMI este european, iar cel al BanciiMondiale, american. Insa europeanul de stanga a ajuns seful FMI sicu ajutorul fostului sau rival, Nicolas Sarkozy, care a facut unlobby eficient pe langa liderii europeni si al altor membri FMIpentru numirea socialistului in acest post (nu trebuie uitat aicisi castigul Frantei prin aceasta numire).
Multi il vad acum drept candidatul socialistilor francezi pentruprezidentialele din 2012 si chiar s-a zvonit ca ar urma sa plecedin fruntea FMI (mandatul i se termina in octombrie 2010, la doualuni dupa prezidentiale) pentru a-si pregati candidatura.Infrangerea dreptei franceze in alegerile regionale din urma cu osaptamana da o speranta in plus socialistilor care nu au mai avutun presedinte de pe vremea lui Fran'ois Mitterrand, (epoca in careDSK s-a implinit ca om politic), adica de 15 ani (17 ani cand Sarkoisi va fi incheiat mandatul).
Nu este vizibil ca FMI ar urma acum in vreun fel modelul socialpropus in trecut de DSK Frantei. Vizibil este ca el a clamat si incalitate de sef al Fondului ceea ce a teoretizat in politicainterna: anume ca nu exista viitor intr-o viziune nationala ingustasi intr-o politica economica nationalista.
In varsta de 61 de ani, DSK a avut o lunga cariera in politicafranceza pana a ajunge directorul FMI.
Foarte apreciat in epoca Mitterrand, DSK a fost de trei ori deputatin Adunarea Nationala (1986-1988; 1988-1991; 2001-2007), dar siprimar in Sarcelles. A fost ministru al finantelor in guvernulsocialist al lui Lionel Jospain (1997-1999). Inainte fusese numitde Mitterrand ministru al industriilor (1991-1993).
A fost, intre altele, profesor la Scoala Nationala de Administratie(ENA, o scoala fara de care nu poti spera sa ajungi cineva inFranta) si la Institutul de Studii Politice (Sciences Po).(Iulian Anghel)
Programul sefului FMI la Bucuresti (30martie)
08.15:
Intalnire cu premierul Emil Boc si, ulterior, cu ministrulfinantelor Sebastian Vladescu la Guvern
10-11:
Academia de Studii Economice
11.30:
Intalnire cu presedintele Romaniei Traian Basescu
12.30:
Intrevedere cu presedintele Camerei Deputatilor Roberta Anastase sicu presedintele Senatului Mircea Geoana
12.50:
Discurs in fata Camerelor reunite ale Parlamentului
14.15:
Briefing de presa, Aeroportul Henri Coanda
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, il insoteste pe seful FMI petoata durata vizitei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
