Autorităţile bancare trebuie să creeze toate condiţiile pentru ca golul creat de reducerea finanţării filialelor locale de către băncile-mamă din zona euro să poată fi umplut cu depozite atrase de pe piaţa locală, de alte bănci şi de pieţele financiare locale, potrivit unei analize publicate de Bas Bakker, şeful diviziei Europa emergentă din departamentul Europa al FMI, împreună cu adjunctul său Christoph Klingen.
Analiza porneşte de la o realitate adusă în discuţ ie recent şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu: băncile străine controlează circa 80% din sistemele bancare din România, Bosnia, Cehia, Croaţia, Estonia şi Slovacia. La nivelul regiunii numai Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Slovenia şi Turcia fac excepţie din punctul de vedere al poziţiei dominante a băncilor străine.
România a ajuns în această situaţie în ultimul deceniu inclusiv ca rezultat al presiunii exercitate de FMI şi Uniunea Europeană pentru privatizarea băncilor.
Puţin a lipsit ca şi CEC Bank să fie vândută, iar gândul că investitorul cu cele mai mari şanse a fost National Bank of Greece nu poate decât să dea frisoane puternice zilele acestea. Criza demonstrează că reţeta abandonării sistemului bancar în mâinile unor bănci concentrate într-un număr relativ redus de ţări europene nu a fost cea mai inteligentă, iar experţii FMI sunt astăzi în postura de a oferi sfaturi pentru gestionarea riscurilor generate de această relaţie de dependenţă.
Pe scurt: procesul de reducere a expunerii băncilor-mamă este o realitate, aşa că rămâne ca autorităţile bancare locale şi străine să facă în aşa fel încât acest proces să se desfăşoare gradual şi să nu aibă drept consecinţă un credit crunch.
Uşor de zis, mai greu de făcut, dar discuţiile recente privind un acord de cooperare la nivel european intitulat Viena 2.0 au drept obiectiv principal tocmai evitarea unei asemenea crize a creditului la nivelul regiunii.
Experţii FMI nu avansează vreo soluţ ie miraculoasă. Un sfat preţios: autorităţ ile nu trebuie să fie naive sau prea optimiste şi să se pregătească pentru varianta unei escaladări a tensiunilor financiare, fie că Grecia rămâne sau iese din zona euro.
BNR are la îndemână din acest an instrumente legale mai puternice pentru a reacţiona în cazul concretizării unor scenarii adverse, incusiv la colapsul unei bănci mari, în contextul în care majoritatea băncilor centrale din regiune şi-au întărit arsenalul în ultimii ani."Principala provocare este acum ca autorităţile să se asigure că planurile de urgenţă ar funcţiona cu uşurinţă în realitate", se spune în analiza experţilor FMI. Sigur că niciun plan nu este testat cu adevărat decât atunci când este pus în aplicare la modul concret, însă antrenamentul autorităţ ilor este esenţial, fiind de aşteptat ca viteza de reacţie şi abilitatea în luarea unor decizii dificile să joace un rol decisiv la un moment dat.
Sfaturile standard merg de la clasica preocupare pentru păstrarea standardelor înalte de lichiditate şi capitalizare până la întreţinerea unei stabilităţi a sistemului financiar în măsură să dea încredere clienţilor că îşi pot ţine banii în bănci fără grijă. Situaţia din Grecia a pus deja în evidenţă riscul major al retragerilor masive de depozite din bănci.
În România depozitele au continuat să crească în ultimele luni chiar dacă lent, în trimestrul I chiar şi unele bănci cu capital elen reuşind să mai recupereze din depozitele pierdute. Ca atare, este puţin probabil un scenariu în care BNR să fie nevoită să trimită maşinile cu bani prin oraş pentru ca bancherii comerciali să le poa tă arăta clienţilor că au destulă lichiditate.
O condiţie crucială pentru atingerea obiectivului de evitare a unui credit crunch în regiune este cooperarea transeuropeană între supraveghetori şi ca atare experţii FMI pledează pentru abandonarea unor eventuale abordări egoiste, altminteri inerente.
"Fiecare trebuie să aibă în minte interesele celuilalt şi să evite acţiuni bruşte şi unilaterale care să aibă consecinţe adverse asupra altora." Rămâne de văzut dacă acest spirit va putea fi împărtăşit pe scară largă prin proiectul Vienna 2.0 în care este implicată şi BNR. Exemplul contrar dat la sfârşitul anului trecut de banca centrală a Austriei, când s-a repezit să le ceară băncilor vieneze să reducă finanţările pe regiune pentru salvarea ratingului de ţară AAA, nu constituie un precedent prea încurajator.
Ce măsuri de apărare pot fi luate
·să fie susţinută stabilitatea sistemului financiar pentru ca deponenţi să aibă încredere să-şi ţină banii în bănci
·standardele de lichiditate şi de capitalizare să fie menţinute la niveluri ridicate
·trebuie găsită o soluţie pentru problema creditelor neperformante care se situează la niveluri ridicate (FMI a susţinut ideea înfiinţării unei bad bank, dar BNR nu a fost de acord)
·trebuie promovată finanţarea în moneda locală
·în general ţările din regiune trebuie să fie pregătite pentru o escaladare a tensiunilor financiare
·autorităţile trebuie să se asigure că planurile de urgenţă pentru sprijinirea unor bănci chiar ar funcţiona cu uşurinţă în realitate
·băncile trebuie monitorizate strict, trebuie avute în vedere scenarii de lucru şi să fie menţinută o coordonare strânsă între supraveghetorii băncii-mamă şi cei ai filialei locale
·trebuie evitată orice reducere bruscă şi de amploare a expunerii unei bănci străine prin colaborarea supraveghetorilor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
