Speranţa guvernului Cioloş de a atrage investiţii străine a ”închis telefonul” şi a decis să intre în politică

Manuel Costescu a deţinut funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat din cadrul Ministerului Economiei.

El a fost numit în această funcţie prin decizie a premierului Dacian Cioloş în iunie 2016.

Secretarul de stat din Ministerul Economiei Manuel Costescu a anunţat miercuri că va candida pe listele USR diaspora la alegerile parlamentare din 11 decembrie, el anunţându-şi totodată şi demisia din minister.

”Mi-am dat seama de când am plecat din ţară în 1995 că voi dori să mă întorc. Momentul nu părea niciodată propice. Acel moment propice se traduce în numere: 74% din intervievaţii de către Liga Studenţilor români din străinătate arată că oamenii nu doresc să se întoarcă acasă din cauza mediului guvernamental şi politic. Cu aceeaşi oameni nu poţi să faci schimbare. E necesar să ai oameni noi ca să ai schimbare în bine”, a declarat Costescu, în cadrul unei conferinţe de presă alături de Nicuşor Dan şi Clotilde Armand.

”Numărul unu pe lista noastră este Manuel Costescu, un sibian care este specializat în investiţii şi a ajuns executive director la JP Morgan Londra. Este secretar de stat în Guvernul Cioloş şi se ocupă de tot ce înseamnă investiţii străine. De-a lungul timpului a lucrat la mari companii din New York şi Londra şi a urmat cursuri la MIT Sloan School of Management şi la Harvard Kennedy School of Government. Suntem foarte fericiţi că Manuel este cu noi”, a spus şi Clotilde Armand.

Manuel Costescu a deţinut funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat din cadrul Ministerului Economiei. El a fost numit în această funcţie prin decizie a premierului Dacian Cioloş în iunie 2016.

Ceilalţi candidaţi pentru diaspora ai USR la alegerile din 11 decembrie sunt toţi români care locuiesc în străinătate. La Camera Deputaţilor, Costescu este urmat de Nicolae Daniel Popescu, care locuieşte în Anglia şi lucrează la Centru naţional de informare şi recunoaştere academică din Marea Britanie. Este unul dintre cei care au fondat reţeaua profesioniştilor români din străinătate, o platformă socio-profesională dedicată românilor din diaspora.

Pe locul trei la Cameră se află Irina Galupă, avocat în drept internaţional în baroul Paris, iar poziţia a patra este ocupată Anca Sawaia, care locuieşte tot la Paris şi este specialist în resurse umane la o companie franceză de head hunting, unde se ocupă de recrutarea managerilor de top level şi middle management.

La Senat, pe primul loc USR l-a pus pe Radu Mihail, care trăieşte la Paris şi este specialist în management în domeniul comunicaţiilor. A lucrat pentru Orange şi Motorola. Este antreprenor şi s-a implicat în protecţie socială în Fundaţia la deuxieme chance, o fundaţie franceză de utilitate publică pentru reinserţia persoanelor precare.

Pe locul doi se află Cerasela Ponta, care este asistent educaţional şi cultural în Roma şi se ocupă de integrarea copiilor cu dizabilităţi în procesul de educaţie.

"Sunt toţi oameni competenţi, care au reuşit în domeniul lor, care au arătat foarte mult altruism şi suntem convinşi că vor face o muncă foarte bună”, a declarat Clotilde Armand despre candidaţii USR de diaspora.

ZF Live. Manuel Costescu, secretar de stat, InvestRomania: „Trebuie să ne facem vizibili pentru investitorii japonezi, pentru că au o mare capacitate de a investi în străinătate“

Toate firmele japoneze care au investit în România s-au extins, dar ţara noastră este încă o necunoscută ca destinaţie de investiţii în faţa oamenilor de afaceri japonezi, iar acest lucru trebuie corectat, a spus Manuel Costescu, secretar de stat în cadrul InvestRomania, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat din cadrul guvernului.

„Toţi investitorii japonezi care sunt aici şi-au mărit capacitatea, dar pentru Japonia încă suntem o necunoscută. De aceea am fost în Japonia şi încercăm să trimitem doi ataşaţi economici comerciali acolo, pentru că trebuie să mărim semnificativ capacitatea noastră de a ne face vizibili în Japonia. Este o gaură mare pe care o avem atât în Japonia cât şi în Coreea. PIB-ul pe cap de locuitor al acestor ţări este enorm, capacitatea lor de a in­vesti în străinătate este foarte mare şi de accea am accelerat foarte multe aceste dia­loguri“, a explicat Manuel Costescu, pre­zent la emisiunea online de business ZF Live.

În România, PIB-ul per capita a fost în 2015 de circa 9.000 de dolari, pe când în Japonia acest indicator este de peste 32.500 de dolari, iar în Coreea de Sud este de peste 27.000 de dolari per capita, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Într-adevăr, volumul investiţiilor ja­poneze în România este destul de mic. Potrivit celor mai recente date publicate de Banca Naţională (2014), Japonia se afla pe locul 22 în topul ţărilor în funcţie de soldul investiţiilor în România, cu o valoare de numai 235 de milioane de dolari, adică 0,4% din totalul investiţiilor străine din România. În general, investitorii japonezi s-au orientat către industria auto (Fujikura Automotive, Yazaki etc.), rulmenţi (NTN) sau tutun (JTI).

„Japonia nu a investit foarte mult în Ro­mânia comparativ cu state precum Cehia, Slovacia, Polonia sau Bulgaria. Unul dintre motivele pentru care nu s-a investit este că nu ne-am promovat în Japonia până acum“.

Manuel Costescu a mai precizat că inves­titorii deja existenţi în România îşi extind activitatea pe plan local şi acesta este un mare avantaj, pentru că devin „ambasadori“ ai României.

„Firme consacrate, precum Continental sau Siemens, se extind în România. Austriecii şi nemţii au deja o experienţă de 10-15 ani în producţie în România. Ei şi-au cres­cut inginerii, au deja specialişti pe care i-au trimis la Londra sau la München. (...) Aşa trebuie să se întâmple cu investiţiile ja­poneze, să le lăsăm întâi să facă producţie, pen­tru că apoi vor face alte tipuri de activităţi“.

În opinia lui Costescu, o ţară ca Ro­mâ­nia trebuie să petreacă următorul deceniu făcând investiţii masive în infrastructură.

„Când se vor face aceste investiţii, multe industrii din România vor creşte în acelaşi timp. Va creşte industria transportului, va creşte traficul de pasageri şi România poate să îşi menţină o anumită creştere economică pe acel plan“.

În ceea ce priveşte argumentele cu aju­torul cărora reprezentanţii InvestRomania promovează România în faţa investitorilor străini, Manuel Costescu spune că forţa de muncă bine pregătită la costuri „competitive şi nu scăzute“, dar şi faptul că românii vorbesc cu uşurinţă şi alte limbi străine decât engleza sunt esenţiale pentru promovarea ţării.

„În România forţa de muncă este foarte specializată, competitivă ca preţ. Românii vorbesc limbi străine, iar acesta este un avantaj competitiv faţă de celelalte ţări din jurul nostru. În plus, participarea femeilor în arii precum IT şi inginerie este mai mare  în România decât în alte ţări europene, iar acesta este un aspect extrem de important în luarea deciziilor de investiţii de către japonezi, de exemplu“.

Ce a mai spus Manuel Costescu la ZF Live:

- În cadrul departamentului Business Romania, pe care îl coordonez, activează InvestRomania, care se ocupă de promovarea României în faţa investitorilor străini, şi Trade Romania, care se ocupă de exporturi şi de investiţiile româneşti în străinătate.

- În toamnă cred, în proporţie de 90%, că vom avea trei noi deschideri de businessuri în România, în industria auto, în industria aerospaţială şi în business process outsourcing.

- Problema României nu e că imaginea noastră în străinătate este mai proastă decât realitatea noastră, problema e că în România imaginea României e mai proastă decât realitatea României.

- Centrele de inginerie de la Cluj angajează oameni care încep să dezvolte şi să lucreze cu celelalte industrii. Vedem deja un parteneriat între centrele de inginerie şi industria aerospaţială română.

- Costurile cu forţa de muncă în România nu mai sunt scăzute. Un IT-ist poate să câştige în Bucureşti 2.000- 3.000 euro net pe lună.  Dar chiriile din Bucureşti şi stilul de viaţă de aici sunt mai ieftine decât la Londra, iar aceşti bani îi permit să aibă un stil de viaţă demn şi interesant.

- Exporturile României sunt sub medie, iar susţinând exporturile poţi să îţi asiguri o creştere economică doar din exporturi dacă o faci foarte bine, pentru următorii ani. Dar pentru asta trebuie să fii foarte hotărât şi să ai resursele necesare. Trebuie să susţinem firmele care exportă deja să exporte mai mult, mai inteligent şi în mai multe destinaţii şi să susţinem firmele care încă nu au început să exporte.

- Economia României e mult mai sănătoasă, trebuie să ne uităm cu încredere şi să vizăm o creştere ecomomică optimă de 3,5- 4% pe an. Creşterea economică de 6% din T2 (şi de 5,2% în primul semestru) nu poate fi comparată cu situaţia din 2007, pentru că a crescut consumul fără îndatorare, iar aceasta este o diferenţă fundamentală.