Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi care au fost componentele care au contribuit la avântul economiei din primele trei luni ale anului. România a fost în primul trimestru liderul Europei cu cel mai rapid ritm de creştere al economiei, de 3,8% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.
Industria şi exporturile au avut în primele trei luni ale anului creşteri de două cifre. Producţia industrială a crescut în trimestrul I cu aproape 11%, iar exporturile cu 10%, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2013. Industria a adus anul trecut două treimi din creşterea economică şi a rămas şi în 2014 unul dintre principalele motoare pentru economie.
Vestea cea mai bună din primul trimestru a venit de la comerţul cu amănuntul, care a accelerat. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - a făcut în T1 un salt de 9,3% pe serie brută. În martie, faţă de aceeaşi lună de anul trecut, consumul a avansat puternic, la 13,6%.
Însă, în primul trimestru nu au lipsit şi veştile proaste. Construcţiile şi-au continuat declinul, scăzând cu peste 9% comparativ cu primul trimestru de anul trecut. Lucrările de infrastructură s-au prăbuşit în primul trimestru cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care investiţiile statului au înregistrat un declin de aproape 50%.
Eugen Sinca, senior economist al BCR, spune că rămâne un semn de întrebare cu privire la durabilitatea creşterii economice din prezent, care este susţinută de exporturi şi de consumul populaţiei, dar este lipsită de sprijinul investiţiilor. El a adus în discuţie datele statistice îngrijorătoare care au venit dinspre lucrările de infrastructură care s-au comprimat cu 25% în primul trimestru pe fondul lipsei de resurse financiare din buget, al absorbţiei
sub aşteptări a fondurilor europene şi al întârzierii în lansarea unor proiecte în parteneriat public - privat pentru care s-ar putea găsi bani.
Relaxarea suplimentară a politicii monetare a BNR prin reducerea rezervelor minime obligatorii la lei este absolut necesară în contextul dezintermedierii financiare pe partea de valută care are loc în prezent, mai spune analistul BCR.
În timp ce comparativ cu primul trimestru din 2013 PIB-ul a crecut cu 3,8% faţă de T4/2013 economia practic a stagnat. Creşterea PIB în T1/2014 a fost de doar 0,1% faţă de T4/2013, conform datelor INS.
„Avansul foarte puternic consemnat în ultimele două trimestre din 2013 (+1,8% T3/2013 faţă de T2/2013 şi +1,6% T4/2013 faţă de T3/2013) a creat o bază înaltă şi a dus la o pierdere a momentului creşterii economice la începutul acestui an (doar 0,1% T1/2014 faţă de T4/2013). Creşterea economică de 1,6% din T4/2013 a fost susţinută şi de factori temporari, cum ar fi agricultura, care a crescut cu 5,5% în acel trimestru“, explică Sinca.
Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank, anticipează o decelerare a sectorului industrial începând cu al doilea trimestru al anului. „Producţia industrială a accelerat substanţial în perioada aprilie-decembrie 2013, pe fondul dezvoltării unor noi capacităţi de producţie. Însă, anticipăm ca această accelerare să creeze un efect de bază negativ în 2014.“
Cu toate acestea, analistul UniCredit rămâne optimist cu privire la sursele de creştere bazate pe cererea internă.
Pentru primul trimestru din acest an analiştii economici au anticipat o creştere economică cuprinsă în intervalul 2-4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2013.