În afară de unele companii mari pe care multe bănci îşi doresc să le aibă de clienţi şi sunt gata să le finanţeze la marje de 1 - 2 puncte procentuale peste EURIBOR, pentru restul clientelei care îşi mai doreşte credite se conturează deja perspectiva scumpirilor. Încă din septembrie dobânda medie la creditele noi în euro pe perioade între 1 şi 5 ani pentru companii a sărit cu un punct procentual faţă de august, la peste 6% pe an. Nici la lei situaţia nu este mai bună, dobânda medie pentru acelaşi tip de credit sărind chiar cu două puncte, la peste 11% pe an.
Analiştii agenţiei americane de rating Standard & Poor's notează că băncile-mamă a nouă bănci locale şi-au reafirmat angajamentul de a menţine capitalizarea subsidiarelor peste pragul de 11%. Probabil este vorba despre cele nouă bănci care au semnat în 2009 Acordul de la Viena, însă până acum nici băncile respective, nici BNR nu au anunţat public reconfirmarea acestui angajament de menţinere a unei capitalizări confortabile a filialelor locale. Cât priveşte însă creditarea, S&P menţionează că dacă băncile-mamă din Austria şi Grecia intră în dificultate, şi-ar putea reduce semnificativ expunerile externe şi astfel ar reduce activitatea de creditare locală.
Finanţele se luptă cu creşterea dobânzilor
România se chinuie să reducă mai departe deficitul bugetar, dar Ministerul Finanţelor nu reuşeşte să convingă investitorii să cumpere obligaţiuni cu maturităţi mai lungi şi nici titlurile pe termen scurt nu strâng de pe piaţă sumele programate atât timp cât încearcă să ţină dobânzile pe loc.
Cel puţin deocamdată, menţine randamentul la obligaţiunile de stat pe trei ani sub pragul de 7,5%, în timp ce la cinci ani ultimele două licitaţii au eşuat din cauză ca piaţa a cerut dobânzi considerate prea mari de către Finanţe.
Pentru luna decembrie Finanţele au anunţat un program de emisiuni de titluri de stat de 4,5 mld. lei, în condiţiile în care titlurile care ajung la scadenţă însumează aproape 2,5 mld. lei, situaţie care îi va permite să respingă creşteri de dobânzi.
În schimb, datoria care ar trebui rostogolită în prima lună a anului viitor se ridică la 4,3 mld. lei, în condiţiile în care încasările bugetare sunt slabe de obicei în ianuarie. Astfel, ar putea apărea noi presiuni de creştere a dobânzilor.
Piaţa externă rămâne închisă, mai ales că săptămâna trecută prima de risc pentru România reflectată de CDS s-a apropiat de pragul de 500 de puncte de bază (5%), iar semnalele actuale dau perspectiva unor turbulenţe generalizate. Surse bancare afirmă că nu există practic nicio şansă ca Ministerul Finanţelor să reuşească să emită obligaţiuni în SUA până la sfârşitul acestui an.
Anul viitor Finanţele ar trebui să emită titluri de aproape 60 de miliarde de lei. Analiştii BCR consideră că nu vor apărea dificultăţi majore în finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la costuri rezonabile atât de pe piaţa locală, cât şi de pe cea externă. Randamentul prognozat pentru obligaţiunile de stat pe cinci ani este de 7,2% pentru martie 2012. Pe de altă parte, analiştii BCR notează că în cazul în care criza datoriilor suverane din zona euro se va înrăutăţi, România "nu va fi în niciun caz o insulă de stabilitate".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
