Noul premierul Mihai Răzvan Ungureanu, 43 de ani, a "preluat" o economie în pragul recesiunii şi trebuie să facă tot posibilul să o scoată din "nămeţi" printr-un plan de măsuri concrete, nu prin idei din programul de guvernare enunţate de miniştri.
Fondurile UE sunt cea mai importantă sursă reală de finanţare a economiei, după ce bancherii au pus frână pe creditare, iar investiţiile străine sunt în picaj. Însă semnalele sunt dezamăgitoare: şefii autorităţilor de management explică plăţile zero pe fonduri UE în ianuarie prin faptul că au fost ocupaţi cu prognoze şi bilanţuri. Economia a reuşit anul trecut să înregistreze o creştere de 2,5%, după doi ani de prăbuşire, însă contracţia PIB din T4 2011, mai devreme decât anticipau analiştii, este îngrijorătoare, anunţând revenirea recesiunii, în condiţiile în care şi pentru T1 2012 este aşteptată scăderea PIB.
Economia a revenit pe scădere în T4 2011, PIB-ul înregistrând un declin de 0,2% faţă de T3 din 2011, pe serie ajustată sezonier, conform primelor datelor de la Statistică. Media europeană a fost de - 0,3%.
Creşterea comerţului în ultimele luni ale anului trecut şi redresarea sectorului construcţiilor nu au fost suficient de puternice pentru a contrabalansa contracţia cererii externe. Industria, exporturile au încetinit spre finele anului, pentru ca în decembrie să intre în teritoriul negativ. La nivelul întregului an 2011, agricultura a contribuit cu aproximativ un punct procentual la creşterea economică de 2,5%.Riscurile pentru o nouă scădere a economiei în T1 2012 provin din mediul extern, dar şi din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, după cum remarcă analiştii. Nu se întrevede niciun motor de creştere a economiei în primul trimestru, iar revenirea în recesiune va influenţa negativ şi sentimentul de consum.
Teoretic, o economie intră în recesiune dacă înregistrează două scăderi consecutive trimestru la trimestru precedent.
"Contracţia cu 0,3% a zonei euro, principalul partener de comerţ exterior al României care absoarbe 55% din exporturile româneşti şi deţine o pondere de 80% în fluxurile de investiţii străine directe, a fost principalul factor al acestei evoluţii dezamăgitoare. Riscurile pentru o nouă scădere în T1 2012 în termeni ajustaţi sezonier provin din mediul extern, respectiv evoluţia zonei euro", crede Eugen Sinca, analist la BCR.
România a experimentat mai bine de doi ani de recesiune. Primele două scăderi consecutive ale PIB-ului trimestrial faţă de trimestrul anterior, din 2000 încoace, au avut loc în T3 din 2008 faţă de T2 2008 şi în T4 2008, comparativ cu T3 2008. În 2009 şi 2010, economia s-a prăbuşit cu 7,1%, şi, respectiv, 1,3%.
BCR, cea mai mare bancă după active, îşi menţine estimarea privind o creştere economică de 1,2% pentru tot anul 2012.
Majoritatea analiştilor intervievaţi de ZF au estimat că economia a frânat în ultimul trimestru din 2011 ca urmare a încetinirii puternice a ritmului de creştere a industriei pe fondul frânării economiilor vestice. Însă contracţia economiei din T4 faţă de T3 nu a fost anticipată, cei mai mulţi analiştii prognozând stagnarea economiei sau o uşoară creştere.
Dinamica negativă a PIB-ului în T4 în termeni trimestriali a fost determinată de o uşoară scădere a industriei, precum şi a impozitelor nete, în timp ce agricultura şi comerţul de retail au înregistrat creşteri modeste, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Ea anticipează şi pentru T1 2012 o contracţie a PIB-ului, atât anualizată, cât şi în termeni trimestriali, din cauza condiţiilor meteorologice precare, precum şi ca urmare a restrângerii cererii externe şi creşterii restricţiilor de creditare.
"Nu vedem niciun motor de creştere a economiei în primul trimestru şi acesta ar trebui să fie principalul motiv de îngrijorare pentru autorităţi, deoarece o performanţă economică sub aşteptări va implica şi revizuirea negativă a veniturilor bugetare pentru anul în curs. Reintrarea în recesiune va avea impact negativ asupra sentimentului de consum şi asupra investitorilor străini, punând presiune pe randamentele solicitate României precum şi asupra investiţiilor străine directe, din cauza restrângerii pieţei de desfacere locale", a explicat Hăncilă.
Vlad Muscalu, economist la ING Bank, susţine că datele privind activitatea economică în ultimul trimestru din 2011 au fost mai rele decât aşteptările, iar contracţia economiei mai devreme decât era anticipat este îngrijorătoare.
ING Bank anticipa pentru T4 2011 o stagnare a PIB (0% în termeni ajustaţi sezonier) comparativ cu T3 2011. "Ne-am aşteptat ca România să se întoarcă pe contracţie în prima jumătate a anului 2012, dar faptul că economia s-a contractat mai devreme decât era anticipat este îngrijorător", a comentat Muscalu.
Faţă de ultimul trimestru al anului 2010, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,9% pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier.
O absorbţie mai bună a fondurilor structurale europene este de o importanţă capitală pentru o creştere economică pozitivă în T1 2012, având în vedere că fluxurile externe de capital privat s-ar putea menţine la acelaşi nivel, crede analistul de la BCR Eugen Sinca.
În condiţiile în care economia românească rămâne paralizata, evoluând mult sub potenţialul său real, în principal din cauza lipsei de progrese reale în restructurarea sectorului public, chiar şi după trei ani de la declanşarea crizei, se impun măsuri rapide de stimulare a economiei.
Astfel, autorităţile ar trebui să îmbunătăţească major eficienţa cheltuirii banului public, să prioritizeze investiţiile de capital în funcţie de valoarea adaugată, să urgenteze absorbţia de fonduri structurale, să stimuleze creditarea economiei reale şi să se folosească de toate resorturile politicii monetare pentru a diminua dobânzile din piaţă, să îmbunătăţească gradul de colectare a taxelor şi, treptat, să diminueze taxele pe consum şi muncă, majorându-le în schimb pe cele pe proprietate şi redevenţe, să reducă numărul de angajaţi din sectorul public, în opinia economistului-şef al Volksbank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
