Veniturile din TVA au scăzut în februarie 2016 (prima lună care înregistrează efectul reducerii TVA de la 24% la 20%) cu 15% faţă de februarie 2015, dublu faţă de anticiparea medie de diminuare a veniturilor din această sursă luată în calcul la fundementarea bugetului. În aceeaşi vreme, cheltuielile cu salariile bugetarilor au avansat în primele două luni din an cu 22%, dublu faţă de procentul de majorare a fondului de salarii anticipat la formarea bugetului.
Luna februarie este prima din an care arată efectul reducerii TVA operată la începutul anului când taxa a scăzut de la 24% la 20%. Execuţia bugetară publicată la finele săptămânii trecute de Ministerul Finanţelor indică o creştere de venituri pe primele două luni din an de 4,6% comparativ cu perioada similară a lui 2015. În aceeaşi vreme însă, arată două lucruri esenţiale care ar putea determina intervenţii administrative în gestionarea bugetului: estimarea de reducere de venituri din TVA, principala sursă de venit bugetar din impozite, este dublă faţă de anticipări. Iar volumul de cheltuieli cu salariile a crescut cu 22%, mult peste ceea ce era aşteptat.
În februarie curent, veniturile din TVA au fost de 3,4 miliarde de lei, faţă de
4 miliarde de lei în februarie 2015, în scădere cu 15%, an/an. Veniturile din TVA din februarie reflectă vânzările din ianuarie (TVA se plăteşte cu o lună întârziere), prin urmare februarie este prima lună care înregistrează efectul reducerii TVA.
„O reducere de 15% este «un pic cam mult» faţă de aşteptări. Ştiam că va fi o scădere pe partea de venituri din TVA, dar anticiparea de reducere a veniturilor din această sursă era pe undeva pe la 8%. În aceeaşi vreme, este greu să tragem o concluzie după prima lună în care am văzut efectul reducerii TVA; remarcăm deocamdată că efectul este mai mult decât sesizabil“, comentează Ionuţ Dumitru, economist – şef al Raiffaisen Bank.
Bugetul consolidat pe 2016 a fost construit pe venituri din TVA în scădere cu 8%, de la 57 mld. lei în 2015 la 52 mld. lei. În aceeaşi vreme, proiecţia veniturilor pentru primul trimestru (ianuarie – martie) prevede venituri bugetare totale de 56,2 mld. lei. Or, în primele două luni, la buget au fost strânse 35,4 mld. lei, prin urmare ţinta de venituri faţă de program poate fi ratată. Doar că Finanţele nu raportează lunar acest lucru, ci doar evoluţia faţă de anul anterior, ceea ce face ca lucrurile să pară în ordine (o creştere de venituri de 4,6% în primele două luni din 2016, an/an). „Veniturile din februarie 2016 de 15 miliarde de lei sunt cele mai mici din ultimele 24 de luni. Venituri mai mici decât în februarie 2016 au fost în luna februarie 2014. Un lucru hazliu este ca Fiscul a comunicat recent că a încasat până la 16 martie TVA în sumă de 10,29 miliarde de lei, iar în raportul Ministerului Finanţelor se arată că s-a încasat până la 29 februarie TVA în sumă de 10,42 mld. lei“, comentează Radu Georgescu, partener CFO Network.
Semne de întrebare ridică şi veniturile obţinute din CAS – un plus de doar 10% -, în condiţiile în care volumul cheltuielilor salariale cu bugetarii a crescut cu 22%. Mai mult, în notele care însoţesc legea bugetului, creşterea masei salariale a bugetarilor este de 10% de la 51,8 mld. lei la 57,2 mld. lei. Însă în primele două luni, cheltuielile de personal au crescut cu 22%, an/an, şi, cum salariile nu variază de la o lună la alta, la finele anului este de presupus că această creştere va fi cam aceeaşi.
Ionuţ Dumitru crede că, pe de o parte, veniturile din CAS sunt mai mici pentru că este posibil să înglobeze aşa numitele “pensii speciale” care nu mai contribuie la fondul de pensii. Pe de altă parte, fondul de salarii este mai mare decât se anticipa pentru este posibil ca unele salarii să fi fost majorarea în administraţia locală fără ca proiectul de buget să fi înregistrat acest lucru. Anul trecut, salariile profesorilor şi ale medicilor au crescut cu 25%. În celelalte sectoare bugetare, creşterea a fost de 10%, dar, în administraţia locală, acolo unde “erau fonduri”, legea a permis o majorare de 12%, urmată de majorarea generală de 10%. Prin urmare, cel mai probabil, în majoritatea administraţiilor locale procentul de majorare a fost 12 plus 10 şi de aici o majorarea totală a fondului de salarii pe care bugetul nu a anticipat-o.
Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară pe primele două luni din 2016, care relevă un excedent al bugetului general consolidat de 0,8 miliarde lei (0,1% din PIB) în primele două luni din an.
Potrivit acesteia,veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 35,4 miliarde de lei, au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile bugetului general consolidat de 34,6 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
