Numai cinci proiecte, toate din domeniul energiilorregenerabile, au beneficiat până la această dată de fondurileeuropene pe care România le are la dispoziţie în perioada 2007-2013pentru investiţii în sectorul energetic.
Mai concret, dintr-un total de 725 de milioane de euro alocateîn acest interval, până acum au fost efectuate plăţi de numai 19milioane de lei (circa 4,5 milioane de euro), ceea ce echivaleazăcu o rată de absorbţie de 0,6% la finalul anului 2010.
Proiectele care au primit aceste fonduri au fost realizate decătre Primăria Municipiului Beiuş, Consiliul Local Alba şi de cătrecompaniile Luxten Lighting, Elsid şi Hidroconstrucţia.
Din totalul de 725 de milioane de euro alocaţi pentru creştereaeficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextulcombaterii schimbărilor climatice, 638 de milioane de euro suntfonduri europene, restul de 87 de milioane de euro fiindcontribuţia din bugetul naţional.
Sumele mici atrase din fondurile europene sunt surprinzătoare încontextul în care cel puţin pe partea de proiecte care vizeazăproducţia de energie din surse regenerabile, în special vânt, suntsute de anunţuri de investiţii în mii de MW, iar subiectuleficienţei energetice este pe agenda tuturor companiilor, mai alespe fondul economiilor de costuri pe care fiecare agent economic şile impune în criză.
"Singureleplăţi efective care au fost realizate până acum se ridică la 19milioane de lei, toţi banii fiind atraşi în domeniul valorificăriiresurselor regenerabile de producere a energiei. În domeniulprivind interconectarea reţelelor naţionale de transport a energieişi gazelor cu reţelele europene nu sunt proiecte, iar pe partea deeficienţă energetică sunt două proiecte cu plăţi de 36 de milioanede lei, dar care deocamdată nu sunt implementate", spune CristianGeorgescu, manager public în cadrul Organismului Intermediar pentruEnergie (OIE) din Ministerul Economiei.
Reprezentanţii instituţiei spun că sunt mai multe motive caredetermină această rată mică de absorbţie a fondurilor europene.
"Una dintre probleme rezidă din modalitatea în care serealizează proiectele şi din modul în care sunt realizate cererilede rambursare. Avem nevoie de proiecte bune pentru a putea acordaaceste finanţări, etapele de avizare fiind destul de laborioaseţinând cont de faptul că un singur dosar poate ajunge la 1.700 depagini.
Pe de altă parte, sunt proiecte aproape finalizate, dar care nuau venit cu cererile de rambursare", mai spun reprezentanţiiOIE.
O altă serie de obstacole vine din reticenţa băncilor de afinanţa aceste proiecte, care nu sunt realizate în totalitate dinbani europeni.
Cu toate acestea însă, dintre toate cele trei domenii majore deintervenţie pe care pot fi accesate fonduri europene, respectiveficienţă energetică, proiecte de energie regenerabilă şiinvestiţii pentru interconectare, a doua categorie este cea în carese înregistrează cel mai mare număr de investiţii.
Astfel, în următorii doi ani reprezentanţii OIE estimeazăefectuarea unor plăţi în valoare de circa 262 de milioane de lei(62 mil. euro) pentru 14 proiecte vizând producerea de energie dinsurse regenerabile.
Cea mai mare finanţare are o valoare de 71 mil. lei pentru unparc eolian realizat de ButanGas România, care a achiziţionat firmaRomconstruct Top, controlată iniţial de omul de afaceri EmanuelMuntmark.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
