♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.
Grupul Semtop, activ în agricultură, a pornit la drum cu 400 de hectare de teren în judeţul Iaşi, iar astăzi a ajuns la 8.000 de hectare, dintre care cea mai mare parte irigate. Mai mult, familia Haraga, care deţine afacerea, a investit şi în sere de tomate şi în ferme de vaci.
„Semtop a pornit la drum în anul 2012, odată cu înfiinţarea primei companii din grupul nostru. Am început cu o suprafaţă de 400 de hectare de cultură mare. De atunci până astăzi am avut o creştere accelerată“, povesteşte Lucian Haraga Jr, strategy & risk director al Semtop Group. El este reprezentantul celei de-a doua generaţii a familiei care controlează afacerea. Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
„În momentul de faţă exploatăm 8.000 ha, dintre care peste 6.000 ha sunt irigate. Iar acest lucru e foarte important în contextul actual. Totodată, principalul nostru avantaj competitiv este faptul că suntem cel mai mare producător de sămânţă cu capital românesc din România, iar asta după suprafaţă.“
Circa 80% din veniturile Semtop derivă astăzi din activităţi de producţie efective, fie că vorbim de producţie de seminţe, de producţie complementară vegetală sau de zootehnie. „Agricultura are un specific ce constă în faptul că ciclul de rotaţie al banilor este foarte lung, adică semănăm în toamnă şi recoltăm undeva la mijlocul verii, deci avem opt-nouă luni în care practic noi investim într-o suprafaţă de teren pentru a fi productivă, dar nu ştim ce vom obţine.“
„Iar în perioada aceasta, evident, avem nevoie de o colaborare şi de o susţinere din partea sectorului bancar.“
Totuşi, Lucian Haraga afirmă că familia sa şi-a dorit şi o diversificare a portofoliului, care să echilibreze situaţia.
„În mod natural, ne-am orientat către zona de tomate, produs pe care-l putem vinde zilnic. Avem astfel o seră hidroponică. Totodată, ne-am orientat către zona de zootehnie, mai exact vaci de lapte, care, la fel, ne aduce un venit recurent lunar.“
El precizează însă că nu se gândeşte să închidă acest cerc cu o investiţie în zona de procesare a laptelui, afirmând că piaţa e deja dominată de câţiva actori mari.
„În sectorul de procesare a lactatelor foarte greu se poate concura cu marile concerne europene, mai ales cele din Franţa. Dacă am găsi o nişă, poate ne-am gândi.“
Se dezvoltă foarte mult şi în România zona de produse tradiţionale. Se încearcă omologare în sensul acesta, dar e o întreagă logistică în spate.
„O astfel de investiţie ne-ar consuma din timpul pe care-l dedicăm avantajelor noastre competitive, cum ar fi zona de producţie de sămânţă.“
Aici, Semtop lucrează cu parteneri atât interni, cât şi externi.
„Lucrăm cu toţi marii jucători din piaţa de seminţe, de la Bayer, fostul Monstanto, la Corteva, fostul Pioneer, sau KVS“, explică Lucian Haraga. El e implicat în afacerea familiei din 2016, dar recunoaşte că nu şi-a dorit asta de la început.
„Tatăl meu e inginer agronom. În 1984, şi-a început activitatea în mediul universitar, iar ulterior în unităţile de producţie de pe vremea comunismului. Datorită lui, tot timpul am avut contact cu agricultura. Mergeam pe câmp încă de când eram mic.“
Totuşi, prima sa direcţie de dezvoltare a fost alta. A urmat studii de management şi management al investiţiilor la Londra, timp cinci ani de zile. Apoi, un an a lucrat într-o instituţie financiară. În perioada Brexit-ului, a apărut şi oportunitatea de a se întoarce.
„M-am întors în 2016 de la Londra, preluând întâi partea financiară. Ulterior, am finalizat studiile şi pe latură agronomică, în momentul de faţă urmând să susţin teza de doctorat în cadrul Universităţii de Agronomie din Bucureşti.“
Pasiunea a dezvoltat-o treptat, dar a descoperit că este un domeniu care îţi permite de fiecare dată să te reinventezi, spune el. Este însă un business care aduce provocări. Principalele două astăzi sunt lipsa forţei de muncă şi conflictul de la graniţă, cu impactul său în agricultură. O altă problemă e vremea.
„Concentrându-ne atenţia în zona vegetală, care reprezintă o pondere semnificativă din businessul nostru, în ciuda investiţiilor în irigaţii, în anii foarte dificili din punct de vedere climatic, avem de suferit. Nu avem o constanţă pe care ne-am dori-o în producţie.“
Spre exemplu, anii 2020 şi 2022 au fost unii foarte dificili din cauza secetei. Anul 2022 s-a remarcat şi din cauza situaţiei din Ucraina.
„Ceea ce se întâmplă la graniţă a afectat masiv piaţa de cereale. A fost o situaţie dificilă pentru toate lumea, dar mai ales pentru zona de nord-est a Moldovei, care e prima barieră pentru cerealele din acea zonă.“
La polul opus, cel mai bun moment pentru businessul Semtop a fost cel când s-a lansat fabrica de procesare a seminţelor din proximitate, proiect realizat de un partener american.
„Ei au dezvoltat acea fabrică în proximitatea noastră tocmai pentru că livrăm seminţe de calitate şi s-au putut baza că aducem un flux constant. Scopul fabricii este exportul către Europa, inclusiv Ucraina. La un moment dat livra şi către Rusia, dar momentan nu. E o investiţie care a adus, pe orizontală, la nivelul comunităţii locale, peste 1.000 de locuri noi de muncă.“
Acest proiect securizează pe termen lung o parte din veniturile Semtop. Dar şi aici, ca şi în celelalte arii de business, familia Haraga încearcă o diversificare, pentru că nu vrea să depindă doar de un singur client.
În ceea ce priveşte cultura mare şi tot apropo de dezvoltare, executivul vorbeşte despre achiziţii de ferme cu irigiaţii sau cu potenţial de instalare a unor astfel de sisteme, care pot face diferenţa în anii dificili.
„Cultura de porumb este o cultură de primăvară şi, de multe ori, e sensibilă la secetă. Pentru judeţul Iaşi, cred că este în continuare principala cultură ca suprafaţă. În 2020, de exemplu, au fost zone în care producţia a fost 800-900 kg pentru un teren neirigat. Pe teren irigat am putut obţine chiar şi 8-8,5 tone. Irigaţiile permit realizarea unei producţii ce reprezintă 80% din cea normală. Mă refer la un an cu secetă versus unul normal din punct de vedere climatic. Fără irigaţii, am putea ajunge doar undeva la 30-40%.“
Semtop are două ferme şi fiecare are sistemul ei de irigaţii, bazat pe fostul sistem de irigaţii, creat în vremea comunistă. E vorba de infrastructura veche.
„Bineînţeles, nu mai exista mare lucru din ea la momentul când am venit noi, doar canalele care s-au colmatat de-a lungul timpului.“
Investiţiile au mers în zona de pompe, instalaţii, plus decolmatarea acestor canale.
„Ce am putut reintroduce în circuitul de irigaţii, am făcut deja, în mare parte. De acum încolo, e nevoie de soluţii mai inovative. Mai degrabă, aş spune că suntem interesaţi să investim în ferme cu potenţialul de a instala alte utilaje de irigat.“
Lucian Haraga afirmă că agricultura e unul dintre sectoarele afectate direct de conflictul de la Nord de România, dar nu numai de acest conflict, ci şi de măsurile luate pentru susţinerea Ucrainei. Impactul se resimte în continuare, se va resimţi cu siguranţă şi în acest an, mai ales pentru cereale precum grâul şi porumbul, Ucraina fiind un mare jucător în această în această zonă.
„Cu siguranţă se va resimţi în continuare un impact în zona preţurilor. Evident, mare parte din business-ul de trading de cereale care se desfăşoară în momentul de faţă în piaţa românească este făcut de aceleaşi societăţi care fac trading şi în Ucraina. Astfel, ele încearcă să faciliteze exportul şi de acolo, alături de exportul celealelor româneşti. Impactul direct este asupra preţului.“
În aceste condiţii, 2024 e un an de rezilienţă pentru toţi fermieri. El spune că ultimii 2-3 ani au încercat foarte mult disciplina financiară a fermierilor şi, din păcate, cei care nu au reuşit să urmeze o disciplină se resimt. La fel şi cei care au fost, poate, foarte entuziasmaţi de anul 2021, care a fost un an într-adevăr foarte bun pentru zona agricolă. Astfel, ei şi-au concentrat atenţia pe nişte investiţii mari, de multe ori realizate cu bani din capitalul de lucru, fapt ce a destabilizat situaţia financiară.
„Iar asta se simte foarte tare în acest moment. Deci aş spune că e un an de rezilienţă pentru agricultura locală. Obiectivul nostru este să încercăm să ne păstrăm cifra de afaceri la nivelul care a fost anul trecut sau să avem o creştere similară cu valorea inflaţiei la acest moment.“
Cifra de afaceri la nivelul întregului grup depăşeşte 330 de milioane de lei anul trecut. În momentul de faţă, 520 de persoane lucrează pentru Semtop.
„În cadrul business-ului nostru, doar prin investiţia în sere, am adus înapoi în comunitatea locală 20 de soţii şi mame.“
Dacă vorbim de investiţii, există două direcţii principale. Pe de-o parte, banii vor merge către utilaje. În agricultură, parcul de utilaje trebuie înnoit o dată la câţiva ani. Există o uzură nu numai morală, ci şi tehnică.
„De multe ori, investiţia în sectorul ăsta constă în utilaje mai mari, cu o capacitate mai mare de lucru. Iar asta nu pentru că este plăcere pentru noi să lucrăm cu utilaje mari, ci pentru că forţa de muncă este din ce în ce mai puţină. E complicat să ai utilaje de sute de mii de euro pe care le dai unor persoane cu o pregătire mai precară. Pentru că aceste utilaje folosesc multă tehnologie, ele sunt folosite de persoane cu studii superioare.“
În agricultură, e o diferenţă între ce se întâmplă în zona de est a Europei şi în zona de vest, explică el. Cam tot ce înseamnă cercetare în zona de utilaje şi noi echipamente se face pe baza cerinţelor celor din vest. Acolo, de multe ori, cel care lucrează efectiv cu un astfel de utilaj este deţinătorul business-ului sau cineva din familia lui.
„Tehnologizarea vine şi cu o limitare a accesului la muncă pentru cei care nu au o pregătire educaţională la nivel ridicat.“
Tot pe zona de investiţii, pe lângă reînnoirea parcului de utilaje cu unele mai productive, pentru a mitiga practic acest risc al forţei de muncă, familia Haraga se uită şi către ferme cu potenţial irigabil pe care le-ar putea achiziţiona.
„Nu ne bucurăm de răul altora, şi noi la rândul nostru am trecut pe momente grele, dar de multe ori un astfel de moment sau context duce la o cernere a celor care nu au disciplină financiară. Există posibilitatea să apară oportunităţi în piaţă. Cred că putem coborî până undeva până în zona Brăilei.“
Pentru Semtop există o specificitate legată de producţia de sămânţă. Sunt hibrizi mai tardivi sau mai timpurii. Cei mai tardivi au nevoie de resurse termice suplimentare, iar asta se poate asigura mai în sudul României. „Astfel, ar fi o diversificare geografică pentru noi.“
Contrar aşteptărilor, pentru antreprenorii din spatele grupului Semtop, Iaşi-ul a fost o oportunitate din punct de vedere agricol, spune Lucian Haraga.
„În sectorul agricol, judeţul Iaşi (faţă de alte zone din Moldova) a ţinut pasul cu restul ţării. Noi am avut oportunitatea de a investi aici pentru că tatăl meu e născut la Iaşi. Şi eu sunt născut în Iaşi, deşi am fost în Bucureşti o foarte mare perioadă de timp.“
În Bucureşti nu prea există teren de lucrat din punct de vedere agricol, de aceea familia Haraga s-a întors la origini.
„Plus că bariera de a intra într-un astfel de business în judeţul Iaşi a fost, cu siguranţă, mai mică, pornind de la preţul terenului agricol. La fel, când am venit noi, nu exista niciun siloz de depozitare a cerealelor pe o rază de 55 km. Lipsa de dezvoltare de la momentul respectiv a judeţului a reprezentat pentru noi o oportunitate.“
Acum însă, lucrurile se schimbă.
Chiar şi în contextul conflictul ruso-ucrainean, Lucian Haraga observă la nivelul judeţului o dezvoltare masivă datorită investiţiilor, în primul rând prin PNRR, dar şi prin fondurile care vin pentru a se crea o infrastructură de viitor export către Ucraina, pentru activitatea de reconstrucţie.
„Nici nu visam la autostrăzi şi acum vorbim de două care trec prin prin judeţul nostru. Se lucrează în momentul de faţă, se lucrează mai rapid decât ne-am imaginat vreodată. Pentru noi A8 este mai mai stringentă.“
Infrastructura de transport aerian e şi ea în dezvoltare. S-a lansat şi noul terminal Schengen la Iaşi, un terminal cu capacitate foarte mare.
„Bineînţeles, acesta preia mare parte şi din traficul aerian care mergea către Republica Moldova. Se întrevăd premizele unei bune dezvoltări a judeţului în perioada următoare“, conchide el.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE