Iaşi te inspiră! Un proiect ZF/BT. Remus Deleanu, preşedintele directoratului Cotnari: Faptul că producem doar vinuri din soiuri româneşti poate fi simultan un avantaj şi o barieră la export

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.

Producătorul de vinuri Cotnari din zona Moldovei are în admi­nis­trare 1.750 de hectare plantate cu viţă de vie, dintre care circa 1.200 de hectate sunt în pro­prietate, acţionarii preferând această formă pentru un mai bun control al businessului.

„Noi preferăm să avem terenurile în proprietate mai degrabă decât să lucrăm în arendă. Proprietatea îţi oferă siguranţă. De aceea, dacă avem posibilitatea să achiziţionăm suprafeţe de teren, o facem fără nici mai mică ezitare. O mare parte, în jur de 1.200 de hectare, deja le avem în proprietate. Pe măsură ce vom reuşi, vom achiziţiona şi diferenţa“, spune Remus Deleanu, preşedintele directoratului Cotnari. El a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

Istoria companiei, adaugă executivul, a început să se scrie acum câteva mii de ani. Mai recent, în perioada comunismului, zona este organizată sub forma unui IAS, iar apoi, după 1989, apare compania Cotnari SA. După 2000 se finalizează procesul de privatizare, iar Cotnari devine o societate românească cu capital integral privat şi autohton.

„Astăzi, Cotnari administrează 1.750 de hectare, pornind de la circa 1.000 de hectare în momentul privatizării. Acum, ne dorim să ne menţinem la acest nivel. Cu excepţia a 150-160 de hectare, toate celelalte au făcut parte din procesul de reconversie şi modernizare, proces demarat în 2006. Astfel, în perioada următoare, vorbim mai degrabă de reconversia suprafeţei rămase. Momentan avem un proiect de înlocuire a plantaţiei pe 80 de hectare.“

Pe toate aceste terenuri (cele 1.750 ha), compania are plantate doar soiuri autohtone, o situaţie aparte în industria vinului. Are patru soiuri albe şi două roşii.

„Zona e cunoscută pentru vinurile albe, dar noi, după 2006, am plantat şi peste 100 de hectare de Fetească Neagră pentru vinuri roşii. Specifice zonei noastre şi, totodată, specifice nouă sunt însă soiurile albe Grasa de Cotnari şi Frâncuşa.“

Remus Deleanu mai spune că după privatizare Cotnari nu a extins doar suprafaţa de viţă de vie din portofliu.

„Am preluat o cramă şi am ajuns astăzi la trei, una cu o capacitate de peste 30 de milioane de litri, o alta cu 6 milioane de litri şi cea pentru roşii, cu 300.000 de litri capacitate. Anual, avem un volum de vânzări de 12,5 milioane de unităţi, în contextul în care avem în portofoliu peste 50 de etichete care acoperă toate palierele de preţ şi toate canalele de vânzări. Avem şi vinuri liniştite, dar şi spumante, acestea din urmă realizate atât după metoda tradiţională, cât şi după metoda prosecco.“

Flexibilitatea e mai mare pentru pentru o cramă cu suprafeţe întinse de viţă de vie, explică executivul.

„Suntem în continuă dezvoltare şi ne reinventăm. Mai e loc de creştere. Vom avea nişte etichete noi, dar şi produse care vor apărea în următoarele luni. Pe de altă parte, nu ne gândim să ne extindem suprafaţa sau să plantăm soiuri noi.“

Totuşi, faptul că produce doar vinuri din soiuri româneşti poate fi pentru Cotnari un avantaj şi o barieră în acelaşi timp la export.

„În afara ţării, cineva care nu ne cunoaşte, poate ar vrea să încerce întâi un vin de-al nostru dintr-un soi internaţional, cu sonoritate. Pe de altă parte, faptul că avem soiuri româneşti, că suntem o cramă cu tradiţie, ne ajută foarte mult să păstrăm şi să fidelizăm românii din diaspora.“

Producătorul este astăzi prezent în special în Europa, dar are activitate şi în Canada, spre exemplu. Exportul contribuie cu 7-8% la business, dar compania încearcă să deschidă şi alte pieţe.

„Suntem în discuţii cu o ţară din America Latină. Am încercat Asia, China mai ales, dar acolo e puţin mai complicat. Cerere mare e pentru vinurile entry-level, cu preţuri foarte mici.“

Chiar dacă e dificil, executivul român consideră că e important ca România să se promoveze cu soiurile autohtone. Italienii au soiurile lor, spaniolii la fel, iar portughezii nu fac excepţie. Ce am avea noi nevoie pentru o mai bună prezenţă dincolo de graniţe? „Am avea nevoie de o promovare a României ca ţară vitivinicolă, pentru că odată cu investiţiile în crame, odată cu investiţiile în viticultură şi vinificaţie, calitatea şi potenţialul vinurilor româneşti au crescut foarte mult.“

„Avem produse bune. Acum trebuie să ne facem cunoscuţi şi pe pieţele externe.“

Multă lume nu ştie că România produce vin, deşi este în top 10 actori europeni şi în top 15 la nivel mondial. Chiar şi aşa, sub 5% din producţia autohtonă de vin ajunge la export.

„În România, concurenţa este foarte mare în momentul de faţă şi e foarte bine că investiţiile au dus la o maturizare a afacerilor, dar cred că ar trebui să urmeze un efort coordonat al producătorilor, în sensul promovării României pe pieţele externe.“

În 5-10 ani, Deleanu speră ca producătorul de vinuri Cotnari să rămână în continuare cu cifrele actuale de vânzări din România, dar să reuşească totodată să crească cifra de afaceri totală cu ajutorul exportului.

„Piaţa din România foarte mult nu mai poate creşte. Ţările cu istorie şi tradiţie deja realizează o bună parte din vânzări la export. Sperăm ca şi noi, cu acţiuni susţinute, cu participări la târguri şi evenimente, să facem mai cunoscut vinul românesc.“

O altă soluţie pentru a ajunge la cât mai mulţi consumatori este turismul. Multe state din Europa fac deja asta.

„Noi ne-am gândit la producţie, am făcut crame, iar acum deschiderea către partea de vizite e următorul pas. La Cotnari am avut întotdeauna deschidere spre partea de turism. Primim grupuri de 4-10 sau chiar de 100-150 de persoane, organizăm evenimente corporate, cu vizite, degustare, masă şi cazare în apropiere. Cred că zona noastră ar trebui gândită ca un pachet complet şi ca o experienţă complexă.“

Iaşi-ul a evoluat foarte mult, s-a dezvoltat în ultimii ani, adaugă el. Iar o vizită de două-trei zile la Iaşi poate să fie completată şi de incursiune de o zi la Cotnari, astfel fiind conturat un city break.

„Odată cu deschiderea noului terminal al aeroportului, odată cu, sperăm noi, în următorii ani, realizarea celor două proiecte de infrastructură - autostrăzile A7 şi A8, potenţialul zonei din perspectiva turismului va creşte foarte mult. E importantă însă şi atragerea unei companii aeriene cu curse transcontinentale care să ne ajute să facem legătura şi cu alte părţi ale lumii.“

Totodată, României îi trebuie şi un plan de promovare bine pus la punct, o strategie concretă, pachete turistice şi mult mai multă vizibilitate la nivel internaţional prin participarea la evenimente şi târguri de profil.

„E important ca oamenii să ştie că există România, că există Iaşi şi Cotnari, să ştie ce putem să oferim, pentru că putem să oferim la fel de multe experienţe ca şi celelalte ţări care sunt mai cunoscute.“

Cotnari este deţinut de mai mulţi antreprenori locali. Businessul e operat prin mai multe firme, precum Cotnari SA sau Cramele Cotnari, cu afaceri de aproape 250 mil. lei în 2022.