Dana Mirela Ionescu, 32 de ani
Este presedintele si directorul general al Raiffeisen Capital & Investment, societatea de brokeraj pe piata de capital a Raiffeisen Bank. Anul acesta, a fost aleasa ca membru in Comitetul Bursei de Valori. Societatea a ocupat luna trecuta primul loc in topul brokerilor de la Bursa. Inainte de a veni la Raiffeisen, Ionescu a lucrat ca analist la Goldman Sachs, in SUA.
Bogdan Olteanu, 35 de ani
Ocupa functia de presedinte al Camerei Deputatilor din primavara acestui an. De profesie avocat, Olteanu este membru PNL, ales in 2004 ca deputat de Timis. In partid, detine functia de presedinte al Curtii de Onoare si Arbitraj. A absolvit un MBA la Institutul Bancar Roman.
Radu Craciun, 44 de ani
Analist-sef al ABN Amro Bank Romania, tocmai a implinit zece ani de cand lucreaza pentru filiala locala a bancii olandeze. A inceput cu deartamentul de securities, dupa care s-a specializat pe analize macroeconomice si financiare. Inainte de a veni la ABN Amro, a lucrat pentru Roland Berger.
Mihnea Tobescu, 37 de ani
Din 1997, lucreaza pentru compania de asigurari AIG Romania, filiala locala a celui mai mare grup de servicii financiare din lume, American International Group, parcurgand mai multe trepte ierahice pana la pozitia de director general. Tobescu a fost director general la Volvo Romania in perioada 1996-1997.
Dragos Radu, 33 de ani
De zece ani profeseaza ca avocat, din 2004 fiind partener fondator la firma Radu Taracila Padurariu Retevoescu. Anterior, Radu a lucrat pentru biroul local al casei de avocatura Linklaters.
Andrei Panculescu, 36 de ani
In urma cu un an a fost numit director general al companiei imobliare Eurisko. Inainte de a intra in domeniu, Panculescu a ocupat pozitii de manager la Mobifon, Ogilvy si Xerox Romania.
Making of: cum au construit expertii pagina 1 a ZF
"O tranzactie de 15 milioane de euro nu se intampla in fiecare zi." Asa a comentat avocatul Dragos Radu unul dintre subiectele alese de editorii de o zi ai ZF pentru prima pagina. Pe parcursul sedintei de sumar, cititorii ZF au fost extrem de activi, dezbatand aproape fiecare tema prezentata.
Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, a fost destul de aproape de a fi subiectul unei stiri, plecand cu intarziere la aeroport. "Poate va dau eu o stire, ca pierd avionul, daca nu plec chiar acum", a spus el.
Presedintele Camerei Deputatilor si-a expus in cateva randuri parerea, atat pe subiecte de politica interna, externa, dar si de macroeconomie. "Romania si Ungaria nu intra in aceeasi categorie. Ungaria are dezechilibre macroeconomice mai mari ca Romania", a spus Olteanu referindu-se la raportul FMI privind vulnerabilitatea externa a Romaniei, Ungariei si Bulgariei.
Raportul FMI privind deficitul extern al Romaniei nu i s-a parut a avea un impact foarte mare nici analistului, sef al ABN Amro, Radu Craciun. "Nu mi se pare ca exista un impact imediat al acestui raport, mai ales ca trebuie sa tinem seama ca e doar un avertisment", a precizat el.
Votul pentru anumite subiecte a fost de cateva ori destul de subiectiv. Mihnea Tobescu, directorul companiei de asigurari AIG Romania, a sustinut un material despre profiturile companiilor de asigurari in prima jumatate a anului.
"Asta va fi un subiect interesant, pentru ca anul acesta din ce in ce mai multe companii de asigurari raporteaza pierderi. De fapt au inceput chiar de anul trecut, cu inundatiile si pierderile din domeniul auto", a spus el. Tobescu a sustinut subiectul scaderii profiturilor din asigurari, insa pana la urma nu i-a convins pe "colegii de redactie". "Oricum ramane de interes", a concluzionat el, explicand ca pana acum toate companiile se orientau pe cresterea cotei de piata, in timp ce acum se gandesc la profituri. "Mi se pare o abordare interesanta pentru un articol", a adaugat el.
De cealalta parte, directorul general al Eurisko a sustinut ca "Bursa e mai interesanta decat asigurarile", votand pentru publicarea pe "prima pagina" a unui articol despre noul Cod bursier. Subiectul a primit sustinere si din partea Danei Mirela Ionescu, director general al Raiffeisen Capital and Investment. "Sunt subiectiva (ea este membra in Comitetul Bursei), dar votez pentru Codul bursei", a spus ea. Radu Craciun a preferat si el in locul "asigurarilor" subiectul cu noul Cod bursier. El a sustinut pentru "main-ul de ziar" (articolul principal) doua materiale: interviul cu directorul general al Petrom si valoarea tranzactiei dintre Adobe si Interakt. In final, a mizat pe Petrom.
"Orice informatie despre Petrom e de interes, mai ales daca tine de strategia grupului", a spus el, subliniind ca "nici asta (n. red. - stirea) cu Interakt nu e chiar noua, a fost ieri si astazi prin ziare".
Ales de catre editorii ZF pentru prima pagina, subiectul "chiriei de 10.000 de euro" nu a fost tocmai pe placul expertilor.
"Chestia cu aparitia unui astfel de material pe prima pagina nu mi se pare potrivita", a spus Radu Craciun. A primit sustinere puternica si din parte directorului general al Eurisko. "Apar tot felul de informatii in presa, care distrug piata. Oricum chiria de 10.000 de euro e mai degraba o stire de senzatie, la fel ca si cea legata de apartamentul care s-a vandut cu
2 milioane de euro", a argumentat Panculescu. Editorii de o zi ai ZF au propus chiar si subiecte. "Deschiderea ofertelor Transgaz ar putea fi o stire", spune Dana Mirela Ionescu, de la Raiffeisen Capital and Investment.
Un alt subiect aprig dezbatut a fost cel legat de problemele de ieri din reteaua Orange din Bucuresti. "Nu cred ca asta e o stire de ziar. E o problema temporara!", a spus Andrei Panculescu, directorul general al agentiei imobiliare Eurisko. (n. red. - unii dintre abonatii Orange din Bucuresti nu au putut efectua apeluri telefonice ieri pentru cateva zeci de minute). Totusi, discutiile pe aceasta tema au fost destul de aprinse, mai ales ca nu toti abonatii retelei aveau dificultati in efectuarea apelurilor. "Astfel de caderi se intampla. Apar probleme doar daca trec de cateva ore", a completat Tobescu.
Pana la urma, expertii au decis: Petrom "merge" pe prima pagina, urmat de articolul despre cat a platit Adobe pe Interakt. Votat in detrimentul subiectului din asigurari, noul Cod bursier a prins si el "prima pagina". Ultima optiune a cititorilor a indicat ca restructurarea datoriei externe merita sa prinda prima pagina pentru ca ar putea aduce statului economii importante.
"E o tema care nu s-a mai discutat de un an de zile si ar trebui adusa din nou in atentia cititorilor", a spus Dana Mirela Ionescu, sustinuta si de Radu Craciun, de la ABN Amro. Cititorii au venit si cu solutii legate de prioritatile editoriale din fiecare zi. "Chiar daca un subiect economic apare in toata presa, oamenii se asteapta sa-l vada si in ZF pe prima pagina. Faptul ca o stire apare in alte ziare nu e asa de important ca atunci cand stii ca ceea ce apare legat de subiect e tratat corect din perspectiva de business. Ma refer exclusiv la stirile din domeniul financiar", spune Dana Mirela Ionescu.
Prima pagina, in viziunea expertilor:
Petrom ataca in Marea Caspica
Cea mai mare companie romaneasca se va extinde la est pentru a detine o a doua zona majora de productie.
Petrom, cea mai mare companie locala, are in obiectiv sa faca din Kazahstan o piata strategica, alaturi de Romania, spune Mariana Gheorghe, proaspat numita in pozitia de CEO al companiei.
Mariana Gheorghe, care a lucrat anterior 13 ani pentru Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, a preluat odata cu pozitia de CEO la Petrom si atributii de strategie, care anterior reveneau directorului general adjunct, Werner Schinhan. In schimb, ii va ceda acestuia responsabilitatile de coordonare a diviziei de gaze, infiintate in 2005, dupa modelul grupului austriac OMV, actionarul majoritar al Petrom. De asemenea, compania cauta in acest moment un sef pentru divizia de strategie, infiintata de Mariana Gheorghe, imediat dupa instalarea pe noua pozitie de CEO al Petrom.
"Petrom este cea mai mare companie din Romania si este normal ca orice miscare a lor sa fie reflectata in principalul articol al ziarului. Lucrurile care tin de strategia unei asemenea companii, cum sunt si planurile lor privind Kazahstanul, sunt urmarite cu foarte mult interes", spunea Radu Craciun, analist - sef al ABN Amro Romania, filiala locala a grupului financiar olandez ABN Amro.
"Si eu as merge tot pe Petrom ca articol principal al ziarului", spune si Mihnea Tobescu, director general al companiei de asigurari AIG Romania. Iar acestuia i s-au raliat Dana Mirela Ionescu, reprezentanta Raiffeisen Capital & Investment, si Andrei Panculescu, directorul general al companiei imobiliare Eurisko. Petrom a inregistrat in primele sase luni ale anului un profit net de 400 de milioane de euro la o cifra de afaceri de 1, 78 miliarde de euro.
"In cadrul acestei strategii de internationalizare a operatiunilor, vrem Kazahstanul sa devina, alaturi de Romania, o regiune de core business (principala - n.r.). Zona Marii Caspice este tinta noastra", afirma Mariana Gheorghe.
Petrom, controlata din 2004 de catre austriecii de la OMV, intentioneaza sa-si extinda puternic operatiunile internationale pe doua fronturi, Europa de Sud - Est si zona Marii Caspice. Pe langa Kazahstan, in vizorul Petrom mai intra Turkmenistan, Rusia sau Ucraina. (Adrian Mirsanu)
Actionarii Interakt au incasat 20 mil. dolari de la Adobe
Tinerii softisti Alexandru Costin si Bogdan Ripa, fondatorii producatorului roman de software Interakt Online, si-au vandut businessul companiei americane Adobe Systems Inc pentru o suma aproximata de surse neoficiale din piata, apropiate tranzactiei, la 20 mil. dolari (15,5 mil. euro).
Cea mai parte din valoarea tranzactiei va reveni fondatorilor, in timp ce restul sumei va fi incasata de George Haber, un antreprenor american de origine romana, care era actionar minoritar la Interakt si care are o avere estimata la 100 de milioane de dolari (77,9 mil. euro).
Valoarea tranzactiei a fost estimata pe baza faptului ca achizitia companiei Interakt de catre Adobe este comparabila ca valoare cu tranzactia Microsoft - GeCAD, estimata de surse din piata la 19 mil. dolari (14,8 mil. euro).
Mai multi specialisti din piata au considerat insa ca 20 de milioane de dolari este o suma mult prea mare pentru compania autohtona de mici dimensiuni, avand in vedere ca valoarea unei achizitii reprezinta cel mult profitul companiei din ultimul an, inmultit cu 20. Conform acestor calcule, valoarea maxima a achizitiei Adobe s-ar situa la aproximativ 6 milioane de dolari (4,6 de milioane de euro).
Sursele citate de ZF au explicat insa ca exista motive pentru care compania americana sa fi platit aceasta suma, Adobe punand accent pe echipa si tehnologiile Interakt, preluate prin aceasta tranzactie. Pe de alta parte, achizitia unei companii facea parte din strategia de business Adobe, care dorea sa vina dar nu de la zero. Alte persoane din industria IT, contactate de ZF, au considerat ca o valoare a tranzactiei de 15,5 milioane de euro este posibila. (Anca Arsene)
Statul plateste dobanzi uriase pentru ca nu refinanteaza datoria
Statul roman poate economisi cel putin 100 de milioane de euro pe an refinantandu-si creditele mai vechi, luate in conditii dezavantajoase de dobanda, cu imprumuturi noi.
In fiecare an, statul plateste dobanzi de sute de milioane de euro aferente acestor credite luate in urma cu multi ani, cand riscul de tara al Romaniei facea imposibile finantarile la dobanzi mai mici. Fata de dobanzile de peste 10% cu care statul se imprumuta acum 5-6 ani, Romania poate contracta credite si emite obligatiuni la un cost de finantare de circa 5%, spun analistii.
Ministerul de Finante, cel responsabil de refinantarea datoriei externe, spune ca sumele sunt mici si ca rostogolirea datoriei in conditiile unor dobanzi reduse nu merita. Analistii din banci consultati de ZF spun insa ca refinantarea datoriei publice externe renteaza si poate aduce economii importante. Statul are inca in portofoliul datoriei credite anterioare de 2,7 mld. euro contractate la dobanzi fixe care depasesc 5%.
Chiar si la finantarile atrase in trecut cu dobanzi variabile se pot face economii. Din cauza riscului de tara, Romania se imprumuta anii trecuti cu un handicap de cateva puncte procentuale ("spread") pe care trebuia sa le plateasca peste dobanzile standard (LIBOR, EURIBOR etc.). Acum, agentiile de rating crediteaza Romania cu risc scazut de investitii, adica un rating suficient de bun pentru ca statul sa se imprumute cu spread-uri mici sau chiar zero fata de dobanzile nominale de referinta.
Analistii spun ca Ministerul de Finante ar trebui sa se preocupe mai mult de aceasta problema, care ar economisi din banii bugetului. (Mihai Bobocea)
Noul Cod va diversifica oferta BVB
Noul Cod bursier, aprobat saptamana aceasta de CNVM si care inglobeaza toate regulile proprii ale Bursei de Valori dupa care se realizeaza tranzactiile de pe piata, reglementeaza cumpararile in marja, vanzarile in lipsa si tranzactiile cu instrumente financiare derivare, ceea ce da Bursei unda vedre in lansarea de noi produse.
Reprezentantii Bursei spun din acest motiv ca aprobarea de catre CNVM a noului Cod bursier reprezinta practic intrarea intr-o noua etapa de dezvoltare a Bursei de Valori. "Este important pentru ca de acum incolo, odata cu adoptarea Codului putem sa lansam orice produs ne trece prin cap", a spus ieri la sedinta de sumar a Ziarului Financiar Dana-Mirela Ionescu, membru in Comitetul Bursei.
Tranzactiile in marja si vanzarile in lipsa urmeaza sa fie disponibile pentru investitori in termen de cateva saptamani, odata cu intrarea in functiune a Depozitarului Central, a afirmat ieri presedintele Bursei, Septimiu Stoica.
Printre celelalte noutati ale Codului se numara reducerea blocului standard de tranzactionare de la 500 la 100 de titluri si reducerea la 60 de minute a intervalului de timp in care tranzactionarea unei actiuni este suspendata, ca urmare a publicarii unui comunicat.
Codul bursier stabileste si noua structura a BVB, care va cuprinde doua piete: piata la vedere (spot) si piata la termen (derivative).
Piata la vedere va avea trei sectoare: titluri de capital, unde se vor tranzactiona actiuni si drepturi de preferinta, titluri de credit, pentru obligatiuni si titluri de stat, si organisme de plasament colectiv (OPC), pentru unitati ale fondurilor inchise.
La randul sau, sectorul titluri de capital va cuprinde trei categorii de tranzactionare pentru emitenti interni si o categorie pentru actiuni internationale. (Andrei Chirileasa)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
