Ratele medii ale dobanzilor oferite de banci pentru depozitele la termen au trecut in sfarsit in zona castigurilor reale odata cu scaderea inflatiei sub pragul de 7%, dupa mai bine de un an in care nu au reusit sa conserve valoarea banilor depusi de clienti. Declinul spectaculos al economisirii nu s-a lasat mult asteptat, chiar si Banca Nationala declarandu-se ingrijorata. Practic, o mare parte a publicului s-a obisnuit cu ideea ca depozitele bancare nu mai reprezinta o solutie atractiva pentru plasarea economiilor, alternativa consumului direct sau a platii unui avans pentru credit fiind mult mai tentanta. Astfel, inclinatia puternica spre consum a continuat sa sufle in panzele creditarii, in ciuda franelor puse de BNR.
Scaderea inflatiei pana la un minim de 6,2% in iulie a permis chiar si unora dintre bancile zgarcite cu dobanzile platite la depozite sa ofere clientilor castiguri reale, insa majorari semnificative de dobanda care sa incurajeze economisirea subrezita inca se lasa asteptate.
O serie de cresteri au survenit in ultimele saptamani sub impulsul nevoilor de lichiditati create de majorarea rezervei minime obligatorii cerute de BNR, de la 16% la 20% din pasivele atrase in moneda nationala.
Dupa depasirea socului, semnalele bancii centrale au aparut destul de distorsionate pe piata: penuria episodica de lei a fost urmata de noi varfuri de supralichiditate, generate inclusiv de scadentele unor depozite atrase anterior de BNR si care au provocat caderea ratelor de dobanda interbancare, iar unele banci au ajuns in situatia de a accesa facilitatea de depozit oferita de BNR cu 1% dobanda, pentru a scapa de excesul de lei.
In aceste conditii, dorinta BNR de a incuraja bancile sa majoreze dobanzile la depozite pentru a opri declinul abrupt al economisirii a devenit lipsita de suport pe piata.
Cert este ca bancile suporta un cost suplimentar pentru fiecare leu atras de la clienti sub forma de depozit, insa BNR sustine ca acesta ar fi compensat de dobanda de 8,75% oferita la depozitele atrase pe o luna in cadrul operatiunilor de sterilizare.
Ramane de vazut cum va continua banca centrala sa manuiasca manetele politicii monetare in urmatoarea sedinta programata pe 27 septembrie. Potrivit celui mai recent raport asupra inflatiei, Banca Nationala are in vedere o inasprire suplimentara a politicii in conditiile in care masurile luate pana acum se vor dovedi insuficiente pentru atingerea celor doua tinte vizate: incetinirea vitezei de crestere a creditului, in ciuda concurentei acerbe de pe piata, dar si incurajarea economisirii, prin oferirea de dobanzi real pozitive. Ambele obiective ar insemna o presiune mai mica asupra consumului, redescoperirea apetitului pentru economisire putand reprezenta o supapa importanta. Cel putin deocamdata insa, zgarcenia bancilor si inclinatia deja foarte puternica spre consumul imediat indeparteaza perspectiva consolidarii economiilor populatiei.
Un indiciu important privind pasul urmator pe care il face BNR, respectiv daca va ridica dobanda de politica monetara la 9% sau va recurge la noi majorari de rezerva minima obligatorie, il va da inflatia pe luna august.
"Exista sanse pentru o noua crestere a dobanzii de interventie a BNR la urmatoarea sedinta de politica monetara de la 8,75% la 9% sau chiar la 9.25%. Totul depinde de evolutia inflatiei, care la sfarsitul lui iulie se afla la un nivel minim istoric. Daca inflatia se mentine la nivelul actual, atunci este posibil sa nu vedem o noua crestere de dobanda", spune Alexandru Anghel, dealer la Egnatia Bank.
Florian Libocor, analistul BRD-SocGen, nu crede ca vom asista la ajustarea conditiilor monetare in orizontul urmatoarelor 4-5 luni. "Dupa aceasta perioada, este posibil sa observam o usoara relaxare. In perspectiva urmatorilor doi pana la trei ani, dobanzile la lei vor mentine tendinta de scadere graduala pana la un nivel de circa 4-5% pe an, unde, in mod foarte probabil, vor "intalni" dobanzile europene", comenteaza Libocor.
"In ceea ce priveste dobanda de politica monetara a BNR, ma astept ca aceasta sa ramana la 8,75% o perioada mai mare de timp, iar daca creditarea va continua sa accelereze, cred ca banca centrala nu va ezita sa creasca din nou rata rezervei atat la lei, cat si la valuta", este de parere Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare la Raiffeisen Bank.
Intre timp, bancile continua sa aiba grija de marja de dobanda, astfel ca n-au intarziat sa majoreze dobanzile la credite, in lei, dar si in euro, la inceput doar la cele nou acordate, iar apoi inclusiv la cele aflate in derulare. Cel putin deocamdata, dintre bancile care au un cuvant de spus pe piata de retail, numai BCR, BRD si Alpha Bank au anuntat cresteri de dobanda la depozitele la termen in lei.
Ca tendinta, se contureaza inclinatia bancilor de a stimula constituirea de depozite cu scadente cat mai lungi, desi piata prefera in mod vadit scadentele de una si trei luni, in conditiile in care majoritatea bancilor continua sa practice dobanzi variabile, pe care clientul nu are decat sa le accepte sau sa-si retraga banii. Ei bine, BCR si BRD si-au introdus in portofolii si depozite la termen in lei cu dobanda fixa - prima garanteaza o dobanda de pana la 7,5% pe an pentru o perioada de trei luni, in timp ce cealalta se angajeaza sa plateasca pana la 7,75% pe an la depozitele pe sase luni, cu sume de peste 1.000 de lei. La randul sau, Alpha Bank incurajeaza depozitele pe termene mai lungi de trei luni, oferind in schimb facilitatea retragerii la scadenta a sumelor si a dobanzilor aferente fara plata vreunui comision. De asemenea, Banca Transilvania a lansat o scadenta neobisnuita, de sapte luni, pentru care ofera o dobanda de 8% pe an, insa banca practica deja dobanzi ferme chiar si la depozitele clasice, ratele bonificate situandu-se in zona superioara a pietei.
In ultima perioada au mai operat majorari ale dobanzilor la depozitele in lei banci precum Banca Carpatica, Finansbank, Romexterra sau OTP. Evident, bancile mici au resimtit cel mai mult scaderea accentuata a lichiditatilor de pe piata provocata de cresterea rezervei minime obligatorii la lei, in conditiile in care nu dispun de un stoc prea mare de resurse atrase. In aceste conditii, se naste o competitie si pe piata atragerii de depozite, sumele de pana la 15.000 de euro echivalent in lei fiind scutite de problema credibilitatii in conditiile in care Fondul de Garantare a Depozitelor acopera pentru fiecare client riscul de insolvabilitate a bancilor pana la plafonul amintit.
Pe de alta parte, o serie de banci mari profita de capitalul de credibilitate, dar si de un grad ridicat de imobilism al multora dintre clienti, care continua sa-si pastreze banii in depozit desi este evident ca de multe ori dobanda oferita de banca nu acopera inflatia, iar castigul mai este subtiat si de impozitul de 16%.
Totusi, in conditiile in care inflatia tinde sa incheie anul undeva sub pragul de 6,5%, inclusiv conform estimarilor revizuite ale BNR, o dobanda de 7,25-7,5% pe an pentru un depozit la termen poate fi luata in considerare ca varianta de plasare a economiilor.
Bancile mici se intrec in dobanzi pozitive la depozitele in lei
Cele mai mari dobanzi oferite in prezent pentru un depozit la termen pe 12 luni
???Finansbank - 8,5%,
???Banca Romaneasca, Romexterra Bank - 8,1%;
??????Leumi, Libra Bank, ProCredit - 8%
Cele mai mari dobanzi oferite pentru un depozit la termen de o luna
???ProCredit Bank - 7,65%,
???Libra Bank - 7,6%,
???Banca Transilvania - 7,5%
Dobanda la care BNR atrage depozite de la banci: 8,75%
Rata anualizata a inflatiei la sfarsitul lunii iulie: 6,2%
Oferte noi de dobanzi fixe:
???BCR - 7,5% la depozite pe trei luni
???BRD - 7,75% la depozite pe sase luni
???Banca Transilvania - 8% la depozite pe sapte luni
Costul rezervei minime obligatorii pe care trebuie sa o constituie la BNR incurajeaza bancile comerciale sa fie mai putin generoase cu deponentii decat banca centrala in operatiunile de sterilizare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
