Francezi ce nu ezita sa cumpere mobila romaneasca, medicamente frantuzesti pe rafturile farmaciilor romanesti, turisti romani si francezi pentru care Parisul si Bucovina sunt la fel de atragatoare. Nu, nu e ceva neobisnuit, ci relatia dintre doua tari francofone: Franta si sora ei din Est, Romania. Diferenta e ca un francez cheltuie 1.000 de euro pe un sejur in Romania la un hotel de cinci stele, in timp ce un roman cheltuie 800 de euro pe un sejur de trei stele pe taram francez.
Romania, mereu surprinzatoare pentru turistii francezi
Romania nu mai este de cativa ani buni locul preferat in care romanii isi petrec vacantele. In schimb, turistii straini sunt atrasi de destinatiile locale, in special de segmentul agroturistic. Agentiile de turism au vazut in aceasta tendinta ocazia oportuna de a pregati pachete de oferte care sa atraga din ce in ce mai multi straini, care sa compenseze plecarile romanilor in afara, dar care sa aduca si castiguri suplimentare si sa consolideze segmentul turistic romanesc.
Astfel, potrivit agentiei de turism J'Info Tours, aproximativ 25.000 de turisti francezi vin anual in Romania, destinatiile preferate fiind Nordul Moldovei, Transilvania, Maramures sau Delta Dunarii. Aceasta valoare este semnificativ mai mica fata de cei 100.000 de romani care ajung anual in Franta, fie pentru vizite si odihna, fie in interes de serviciu, participare la conferinte, simpozioane, targuri internationale sau competitii sportive.
Daca Bucurestiul reprezinta locul in care vin cei mai multi oameni de afaceri, turistii prefera zonele care
si-au conservat traditia si care au purtat renumele Romaniei in strainatate: Sibiu, Sighisoara, Targu Mures, Iasi sau Suceava. "Daca zona Transilvaniei este preferata in special de turistii spanioli sau englezi, atrasi de legenda lui Dracula, francezii vor mai degraba sa viziteze Nordul Moldovei, fiind faimoase manastirile din aceasta regiune", spune Aurel Pavel, directorul general al agentiei J'Info Tours.
In ceea ce priveste litoralul romanesc, turistii straini, inclusiv cei francezi, au inceput sa adopte modelul romanesc, conform caruia "Marea Neagra se vede mai bine din Bulgaria". Potrivit reprezentantilor Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, anul acesta 50.000 de turisti straini si-au petrecut vacanta pe litoralul romanesc, fata de 100.000 de turisti in 2005. Cu toate acestea, agentia Marshal Turism estimeaza pentru 2006, pe fondul rezultatelor inregistrate in prima parte a anului, o crestere de aproximativ 35% a numarului de turisti francezi veniti in Romania. "Din pacate, litoralul romanesc nu mai este atat de cautat. In schimb, cei care au anumite cunostinte despre Romania vor sa ajunga in zonele care sunt legate de anumite mituri sau care au o traditie recunoscuta la nivel mondial. Tocmai din acest motiv este in plina dezvoltare segmentul agroturistic", spune Aurel Pavel.
O evaluare exacta, poate fi cu greu facuta. "Este greu sa facem un calcul si sa precizam numarul exact al francezilor care vin in Romania, intrucat, din pacate, nu toti sunt inregistrati, fiind si oameni care intra in tara, pe la frontiera, in mod mai mult sau mai putin legal", spune Pavel. Cei care ajung insa aici in conditii legale se respecta. Majoritatea prefera transportul cu avionul si cazarea in hoteluri de trei, patru sau cinci stele. "Oamenii de afaceri care vin in interes de serviciu stau exclusiv la hoteluri de patru si cinci stele, dar pentru ei platesc firmele in interesul carora vin in Romania", mentioneaza directorul general al J'Info Tours. In mod analog, romanii care pleaca in Franta opteaza pentru pachetele care ofera conditii peste medie. "Turistii romani plecati in Franta prin intermediul agentiei noastre au fost cazati 100% in hoteluri, mai ales in categoria de trei stele", spune Ion Antonescu, directorul general al agentiei Marshal Turism. Astfel, pentru un pachet care asigura transportul si cazarea timp de sapte zile intr-un hotel de patru stele, costurile se ridica la circa 850 de euro de persoana. Tarifele difera, desigur, in functie de mijlocul de transport, de numarul de zile al pachetului si de serviciile acordate, astfel incat preturile pot cobori si pana sub 400 de euro.
"Exista si o clientela pentru pensiunile si castelurile transformate in minihotel, in special daca acestea pot fi combinate si cu degustari de vin, sampanie sau cognac", subliniaza reprezentantul J'Info Tours. Ca mijloc de transport, 90% dintre francezi aleg sa vina in Romania cu avionul, mult mai putini cu masina proprie si chiar foarte putini cu autocarul.
De vreme ce opteaza pentru cele mai bune conditii de cazare si transport, este lesne de inteles faptul ca si cheltuielile turistilor francezi vor fi cel putin pe masura. Reprezentantii agentiilor de turism spun ca, in medie, un turist francez cheltuieste peste 1.000 de euro in sapte zile, incluzand serviciile turistice, vizitele, cumparaturile sau cadourile, in timp ce turistii romani cheltuiesc intr-o perioada similara de timp circa 800 de euro in patria lui Baudelaire.
Daca in urma unor astfel de sejururi turistii isi imbogatesc experientele si orizontul cultural, agentiilor de turism le cresc incasarile. In urma plecarilor de turisti romani in Franta si a venirii celor francezi in Romania, agentiile de turism au inregistrat anul acesta venituri de pana la 900.000 de euro. Ana Raduta
Mobila "made in Romania"
Jucatorii din industria franceza de mobila au pariat inca de la inceputul anilor '90 pe piata romaneasca de profil. La inceput riscanta, deoarece se aflau pe un teren nesigur, investitia s-a dovedit intr-un final una castigatoare.
Daca Parisot a mers de la inceput pe capacitati de productie proprii si este prezenta de peste 10 ani in Romania, cel mai mare retailer de origine franceza Conforama a intrat ceva mai tarziu si activeaza numai la nivel de reprezentanta, aceasta achizitionand mobilierul realizat in fabricile autohtone.
In Romania, francezii de la Parisot produc mobilier din lemn masiv in stil rustic, fronturi pentru bai si bucatarii, canapele din piele si textile. Numarul de locuri de munca pe care l-au creat in acest fel depaseste 2.000. Tara noastra este, de altfel, singura din Europa, cu exceptia Frantei, in care compania detine fabrici.
Pe plan local, Parisot lucreaza cu patru capacitati de productie, situate in Bucuresti, Sovata, Oradea si Samasu, la care se adauga o platforma industriala la Arad. Spre finele acestui an, urmeaza sa devina operative si cele doua fabrici de la Tarnaveni (judetul Mures), construite in urma unei investitii greenfield de 40 de milioane de euro. Din aceasta suma, 18 mil. euro au fost furnizati de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Proiectul de la Tarnaveni urmeaza sa aiba o capacitate totala de prelucrare de 40.000 de metri patrati de cherestea. Planurile francezilor in Romania prevad de asemenea si modernizarea fabricii Mobilux, pe care o detin la Bucuresti.
Si cum mobila produsa in Romania are mare cautare la export, productia realizata la Tarnaveni se va indrepta spre Franta, dar si spre alte state din vestul si estul Europei.
Pentru realizarea proiectului din Mures, Parisot a achizitionat, in 2004, un teren de 50 de hectare, care asigura si posibilitatea de extindere a capacitatii de productie a unitatilor. Activitatea de comert international a grupului din Romania este realizata de compania Mobilenia, cu sediul in Bucuresti.
La nivel european, grupul Parisot are o experienta de peste 70 de ani pe piata mobilei, vanzarile anuale depasind jumatate de miliard de euro. Alta companie franceza din industria mobilei cu activitati in Romania este Conforama, cea de-a doua retea de retail din lume dupa IKEA. Aceasta achizitioneaza mobila de mai multe zeci de milioane de euro de pe piata locala. La nivelul Romaniei, compania activeaza prin intermediul filialei IHTM , al carei rol este de a prospecta piata si de a negocia preturile cu producatorii romani, urmand ca achizitiile sa fie facute direct de catre Conforama. Grupul francez are peste 200 de magazine in Europa, din care peste 150 sunt in Franta. Cu toate ca numarul de furnizori cu care lucreaza in prezent este mare, francezii doresc sa-si extinda colaborarea si cu altii. Strategia de extindere din Romania este facuta insa de Pinault Printemps Redoute (PPR), din care face parte IHTM si care mai include si divizia de lux Gucci Group. Cele mai solicitate produse ale grupului francez pe piata romaneasca au fost paturile supraetajate, dar la mare cautare au fost si dormitoarele, sufrageriile din lemn masiv si canapelele. Conceptul de magazin Conforama are la baza un sortiment foarte variat de produse la preturi accesibile. Spre deosebire de Ikea, insa, Conforama nu investeste in productie - compania nu are nici o fabrica -, ci isi procura produsele de la furnizori din toate colturile lumii prin alegerea ofertei celei mai avantajoase. Producatorii romani gasesc atractiva oferta companiei franceze cu atat mai mult cu cat pentru ei exportul direct catre retailerii straini este din ce in ce mai greu de realizat. Pentru multi livrarile catre companii precum Conforama sau IKEA reprezinta modalitatea de crestere a business-ului. Cumparat la preturi mici din Romania, mobilierul poate fi revandut la preturi considerabile in marile magazine din Vest. Ioana David
Medicamentele companiilor franceze isi fac loc pe rafturile farmaciilor
La inceputul anului trecut, Dan Ivan, in prezent directorul general al Sanofi-Aventis, una dintre cele mai importante companii de pe piata de medicamente din Romania, spunea ca vizeaza locul trei in topul jucatorilor de profil. Declaratia survenea la putin timp dupa ce compania franceza Sanofi-Synthelabo preluase rivalul franco-german Aventis, in incercarea de a crea cel de-al doilea mare jucator la nivel mondial, in urma gigantului american Pfizer. Sanofi-Aventis ocupa atunci locul cinci pe aceasta piata. Chiar de la inceputul acestui an, Dan Ivan isi vedea atins telul. Compania pe care o conducea se afla pe podiumul pietei farmaceutice romanesti, dupa nume precum GlaxoSmithKline si Hoffmann La Roche. Planurile companiei pentru piata romaneasca sunt ambitioase: promovarea accentuata a unor arii terapeutice de interes precum cardiologia, oncologia, diabetul, sistemul nervos central, tromoza si medicina interna.
Initial, in Romania produsele Aventis au fost prezente prin firmele Rhone Poulenc si Hoechst inca din anul 1992 si detineau, la finele anului 2004, o cota de 3,1% din piata si incasari de 29,9 mil. euro.
Dupa momentul 2004, cand Sanofi cumpara Aventis, urmatorul reper in evolutia grupului il marcheaza achizitionarea pachetului majoritar al producatorului ceh Zentiva. Sanofi a cumparat 20% din actiunile detinute de concernul Warburg Pincus, precum si pachete mai mici detinute de conducere si diversi angajati ai Zentiva. Cu sediul la Praga, compania ceha este al treilea mare producator de medicamente din estul Europei dupa capitalizarea bursiera, cu afaceri de peste 410 mil. euro anul trecut.
Sanofi-Aventis are sediul la Lyon in Franta si este prezenta in 150 de tari din intreaga lume. In Romania, Sanofi-Aventis a incheiat anul 2005 cu vanzari de peste 80 mil. euro, in conditiile in care in cadrul companiei lucrau 150 de persoane.
Pe plan global, Sanofi-Aventis activeaza in sapte arii terapeutice majore si angajeaza peste 100.000 de persoane. Este cel mai mare jucator pe piata franceza de medicamente si numarul trei la nivel mondial.
In Romania, liderul pietei continua sa ramana compania GlaxoSmithKline, urmat de elvetienii de la Hoffmann La Roche.
Istoria Sanofi incepe in 1857 si este legata de nume mari din medicina precum Louis Pasteur, familia Merieux si John Fitzgerald. Principala arie pe care s-a axat si pe care, de altfel, este lider este cea a vaccinurilor.
Un alt important jucator important de origine franceza pe piata de medicamente din Romania este Servier. In acest moment se cunosc putine informatii despre activitatea companiei pe piata din Romania. Servier nu face nici un fel de comentariu pe marginea activitatii sale locale si nici nu furnizeaza presei informatii cu privire la rezultatele sale financiare. Cu toate acestea, in topul intocmit de firma de cercetare Cegedim, Servier se claseaza pe locul sapte dupa vanzarile realizate in cel de-al doilea trimestru al anului. Astfel, francezii au avut in cel de-al doilea trimestru al anului vanzari de 70,3 mil. lei (aprox. 20 mil. euro) pe plan local.
Daca in Romania, business-ul francezilor este in crestere, la ei acasa piata a cunoscut o crestere modesta in primele cinci luni ale anului.
Piata franceza de medicamente a crescut anul trecut cu 4,7%, conform datelor aparute in publicatia Les Echos. Primele cinci luni ale anului insa au adus un avans de numai 1% al pietei de profil, conform aceleiasi surse. Companiile din piata franceza spun ca acest lucru a fost determinat de masurile luate de guvern pentru reducerea deficitului existent in bugetul asigurarilor de sanatate, respectiv reducerea pretului de baza pentru medicamentele necompensate. La acest lucru s-a adaugat tendinta mondiala de crestere puternica a pietei de generice, care s-a facut simtita si pe plan local. Ioana David
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
