O astfel de lansare ar veni la un interval de patru ani de când BIRD, membră a grupului Băncii Mondiale, emitea obligaţiuni în lei în România.
Infrastructura şi agricultura sunt două sectoare care vor necesita finanţări în perioada următoare şi vrem să sprijinim firmele care vor avea proiecte în aceste domenii, iar dacă va fi nevoie şi proiectele de infrastructură vor necesita o finanţare semnificativă în moneda locală, putem să ne gândim şi la varianta unei emisiuni de obligaţiuni în lei pe piaţa locală, a declarat pentru ZF Ana-Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC în România.
"Am făcut finanţări în moneda locală ani întregi, însă nu am emis bonduri în moneda locală. Dacă va fi nevoie, dacă proiectele din infrastructură vor necesita o finanţare semnificativă în moneda locală, putem să ne gândim şi la această variantă care poate să fie şi un benchmark privat foarte bun pentru finanţările în moneda locală. Noi credem că agricultura şi infrastructura sunt două sectoare care vor necesita finanţări în anii care urmează şi am vrea să sprijinim sectorul privat care va avea proiecte în aceste zone", a spus Mihăescu.
În general, dimensiunea unei astfel de emisiuni şi momentul lansării sunt stabilite în funcţie de analiza oportunităţilor şi de cererea pieţei pentru astfel de titluri.
Investiţiile în infrastructură sunt principalul pilon care ar putea să susţină o creştere economică robustă şi sustenabilă.
În ultimii ani analiştii au repetat că investiţ iile, în special în infrastructură, au fost neglijate, ceea ce a lovit direct în economie, în capacitatea de a ieşi din criză.
Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au dat totuşi semne de revenire în iunie, după mai bine de doi ani şi jumătate de scăderi aproape neîntrerupte.
În anul 2007 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), mem bră a grupului Băncii Mondiale, lansa pe piaţa românească o emisiune de obli gaţiuni pe trei ani, denominate în moneda naţională, în valoare de 525 mil. lei, cu o dobândă de 6,5% pe an.
IFC - divizia de investiţii a Băncii Mondiale - are o expunere de 630 mil. dolari în România, din care aproximativ 70% pe sistemul financiar şi restul pe energie, retail, logistică şi sănătate. În plus, există sindicalizări aranjate de către instituţie în sumă de 100 mil. dolari.
Pe lângă proiectele în agricultură şi infrastructură, IFC intenţionează să susţină şi proiectele în energie regenerabilă şi doreşte să aibă un impact asupra proiectelor de eficienţă energetică, fie prin linii de credit, fie prin participări alături de alţi investitori în proiecte din această zonă.
Care sunt provocările pentru economia românească?
Mihăescu consideră că provocarea principală pentru România în perspectivă este menţinerea creşterii economice şi identificarea acelor motoare de creştere bazate pe competitivitate, diferite de cel orientat spre consum.
"Faptul că am avut exporturi care au evoluat extrem de bine este un semn pozitiv.Este de văzut acum dacă acele programe care sprijină competitivitatea sectorului economic vor avea şi efectul scontat şi vor determina o creştere a acestor activităţi. Modelul de creştere economică este un rezultat şi al climatului de business - odată ce climatul de business este perceput ca fiind pozitiv, şansele de realizare a acestor modele alternative sunt mult mai mari şi, în acelaşi timp, şi impactul a ceea ce se întâmplă în regiune este mai mic. Deci, trebuie într-adevăr o focalizare pe creşterea economică şi realizarea unui model de creştere sustenabil." IFC nu participă în proiecte cu subvenţii, însă Mihăescu a adus în discuţie existenţa unor subvenţii pentru industrii în care se promovează tehnologii de creştere a competitivităţii. "Este de văzut dacă se poate crea un al doilea model de creştere pe verticală şi orizontală, aşa cum s-a întâmplat după 1990 cu industria auto, unde totul a început cu investiţii în societăţi ce produceau piese de schimb, apoi anvelope şi aşa mai departe - un număr semnificativ de furnizori. A urmat privatizarea Uzinei Dacia. Deci, în această poveste de succes a exportului românesc nu vorbim de un singur investitor, ci vorbim de o politică care a dezvoltat climatul pentru acele industrii iniţiale pe baza cărora, cărămidă cu cărămidă, s-a clădit un model comprehensiv şi competitiv, cu produsul final Logan sau Duster."
Care sunt riscurile pentru România
În opinia şefei misiunii IFC în România, riscul regional trebuie să fie monitorizat cu atenţie şi trebuie identificate soluţii pentru a contracara impactul, însă nici riscul electoral local din anii următori nu trebuie să fie ignorat.
"Atenţie la ceea ce se întâmplă în regiune şi ce se poate face pentru a contracara impactul. Este mult prea devreme ca să putem spune dacă impactul poate să fie contracarat. Dar, în al treilea an, în 2011, în primul semestru, am reuşit să obţinem o îmbunătăţire a ratingului de la Fitch, contra curentului, când alte ţări au fost retrogradate semnificativ. Este nevoie de disciplină şi focus pe acest model de creştere economică bazat pe competitivitate şi, dacă se poate, fără derapaje electorale. Am avut destule experienţ e şi am văzut cu cât am plătit un derapaj. Dacă am învăţat lecţia, vom vedea la toamnă." Şefa misiunii IFC consideră că România poate să exploateze avantajul îmbunătăţirii ratingului prin cât mai multe mesaje pozitive şi un PR al proiectelor realizate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
