Statul român a creat în 2005 Fondul Proprietatea cu scopul despăgubirii foştilor proprietari ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist. Fondul a primit participaţii cuprinse între 10% şi 25% la cele mai importante companii româneşti din sectorul energetic (20% din Petrom şi Hidroelectrica,15% din Romgaz, Transgaz şi Transelectrica). La acea vreme, guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, părintele FP, spera ca activele puse în acest fond, evaluate la circa 4 miliarde de euro, să fie suficiente pentru a acoperi cererile de despăgubire existente.
Fondul ar fi trebuit să fie listat imediat la bursă, însă procesul a fost amânat de la an la an.
Astfel, mii de foşti proprietari care au primit acţiuni la fond începând din 2006, au fost obligaţi să stea cu ele în portofoliu sau să le vândă pe piaţa gri, în condiţii netransparente la preţuri cu mult sub valoarea lor nominală.
Asta le-a permis speculatorilor, atât persoane fizice, cât şi fonduri străine speculative, să cumpere acţiuni la FP la preţuri foarte mici. În acest timp, Fondul Proprietatea a fost şi unul dintre locurile preferate în care politicienii de la guvernare să-şi plaseze cunoştinţele, care încasau salarii comparabile cu cele ale unor directori de multinaţionale fără a face mai nimic.
Toată lumea a sperat că odată cu selectarea unui administrator străin urmată de listarea fondului la bursă, lucrurile vor merge mai bine. În 2009, unii dintre cei mai grei administratori de active din lume au venit la Bucureşti ca să convingă statul să le dea mandatul de administrator la FP. Erau pe listă giganţi americani precum Blackrock, Morgan Stanley, Julius Baer, britanicii de la Aviva, olandezii de la ING sau austriecii de la Erste. În final, mandatul a fost adjudecat de Franklin Templeton, un nume aproape necunoscut în România la acea vreme.
Templeton a venit însă la Bucureşti cu artileria grea, determinat să câştige mandatul cu orice preţ. Mark Mobius, unul dintre cei mai renumiţi investitori pe pieţele emergente, a venit el însuşi să-i convingă pe membrii comisiei de selecţie (reprezentanţi ai statului) că Templeton e cea mai bună alegere. În piaţă se vorbea atunci despre Mobius ca despre un personaj exotic, care a venit la Bucureşti cu un avion privat şi a închiriat mai multe camere la hotelul Marriott pentru a nu fi deranjat.
În final, eforturile sale au fost răsplătite, Templeton primind de la stat mandatul de administrator al FP. Americanii au aşteptat însă mai mult de un an (până în septembrie 2010) pentru a prelua efectiv mandatul, perioadă în care au avut emoţii chiar că-l vor pierde (PSD care a venit la putere în 2009 alături de PD-L era împotriva numirii unui administrator străin la Fondului Proprietatea).
În septembrie 2010, când reprezentanţii statului au votat în AGA numirea Templeton în funcţia de administrator, Ministerul Finanţelor mai deţinea 43% din FP, dar deţinea controlul asupra fondului în AGA.
Templeton a accelerat demersurile de listare, iar pe 25 ianuarie 2011 Mark Mobius şi Greg Konieczny (polonezul care coordonează administrarea FP din partea Templeton) au deschis bursa cu ocazia listării Fondului Proprietatea.
Listarea FP a fost considerată evenimentul anului pe piaţa de capital şi nu numai, iar la eveniment au venit numeroase personalităţi politice dornice să-şi treacă în palmares acest "succes".
Aşteptările erau uriaşe. Statul spera ca după listare preţul acţiunilor să crească, astfel încât cele 36% din acţiuni pe care le mai deţinea să-i ajungă pentru cât mai multe despăgubiri, foştii proprietari care aveau acţiuni sperau şi ei ca preţul să crească şi să-şi poată vinde cât mai scump acţiunile.
Brokerii sperau ca fondurile străine să vină cu sute de milioane de euro pe bursa de la Bucureşti şi să le crească tranzacţiile.
Iar cei de la Templeton îşi asumau misiunea de a face tot posibilul ca preţul acţiunilor să ajungă cât mai aproape de valoarea activelor fondului. Mobius vorbea atunci despre banii investitorilor din Est (China,Hong Kong) şi despre privatizarea companiilor de stat, despre care spunea că ar fi un motor pentru creşterea acţiunilor FP.
După un an, statul a rămas fără acţiuni, iar americanii au rămas stăpâni
Speranţele de dinainte de listare s-au năruit încă din prima zi, când acţiunile FP au închis la cotaţia de 0,6495 lei/acţiune (care a rămas până acum maximul istoric), iar capitalizarea de 2,1 mld. euro a fost cu 41% sub valoarea activelor.
De acolo, totul a mers în jos: statul a reluat despăgubirile în mai, aruncând în piaţă sute de milioane de acţiuni, iar din cauză că preţul de pe bursă era mai mic decât valoarea nominală la care se făcuseră până atunci despăgubirile, acţiunile s-au epuizat rapid (statul a fost obligat să cedeze mai multe acţiuni pentru a onora aceleaşi valori ale despăgubirilor).
Tocmai din această cauză, mulţi foşti proprietari au rămas pe dinafară. În schimb, speculatorii care au cumpărat acţiuni de pe piaţa gri înainte de listare s-au grăbit să le vândă (cu profituri substanţiale) şi s-au grăbit să reinvestească banii în dosare de despăgubire.
Graţie "relaţiilor" de la Agenţia Naţională de restituire a Proprietăţilor (ANRP), unde un vicepreşedinte a fost arestat anul trecut pentru luare de mită, aceste dosare au fost împinse în faţă, iar proprietarii lor au primit noi acţiuni pe care s-au grăbit să le valorifice pe bursă. Asta până ce statul a terminat acţiunile, în decembrie 2011.
În acest timp, o serie de fonduri de investiţii străine, "băieţi deştepţi", după cum spune chiar ambasadorul american Mark Gitenstein, au cumpărat masiv acţiuni, ajungând să controleze circa 40% în prezent. Ei au pus la bătaie circa 500 de milioane de euro în ultimul an pentru a cumpăra acţiuni FP, însă cu siguranţă că au făcut-o gândindu-se că vor lua înapoi cel puţin de două ori pe-atât.
"Vă asigur că cei care au cumpărat acţiuni la Fondul Proprietatea sunt nişte oameni mai deştepţi decât mine, iar dacă au hotărât să facă asta înseamnă că au văzut potenţial de creştere în aceste acţiuni. Deci dacă aş fi acţionar în fond, mi-aş ţine banii aici", a declarat Mark Gitenstein, ambasadorul SUA, la deschiderea de ieri a BVB.
Cei mai mari investitori în FP, americanii de la Elliott (un fond de hedging foarte agresiv), au ajuns să controleze 12,5% din fond şi vor avea cu siguranţă un cuvânt greu de spus în administrarea fondului în anii următori. În faţa lor şi a altor fonduri de investiţii vor răspunde de acum înainte cei de la Templeton, deşi au primit mandatul de la statul român. Statul nu mai are însă nicio pârghie prin care să controleze ce se întâmplă cu fondul şi nimic nu-i poate împiedica pe aceşti investitori să decidă împreună cu Templeton vânzarea a 20% din Petrom sau 20% din Hidroelectrica. Asta, în timp ce zeci de mii de foşti proprietari stau în continuare la coadă aşteptând ca Guvernul să găsească alte soluţii prin care să-i despăgubească. Nu întâmplător, niciun reprezentant al Guvernului nu a mai venit ieri la deschiderea bursei.
Mobius nu a vorbit despre scăderea acţiunilor FP, ci despre privatizările din energie
Cei de la Templeton nu au niciun motiv să nu se felicite pentru bilanţul primului an de la listarea Fondului Proprietatea. E drept că preţul acţiunilor e la 45% din valoarea activului net, iar investitorii chinezi nu s-au îngrămădit să cumpere acţiuni, însă, lăsând la o parte criticile firave ale foştilor proprietari, principalii acţionari nu şi-au exprimat (în public) până acum nicio nemulţumire legată de administrarea fondului.
În plus, americanii au încasat cel puţin 6 mil. euro din administrarea fondului în 2011.
Pe de altă parte, rezultatele fondului sunt în creştere. Anul trecut, profitul net s-a ridicat la 544 mil. lei (128 mil. euro), în creştere cu 19% faţă de 2010, iar banii vor ajunge la acţionari. În plus, acum că nu mai are statul în acţionariat, Templeton poate dialoga mai eficient cu Guvernul pe tema transparentizării şi eficientizării companiilor de stat. Aceasta este de altfel principala temă a Templeton pentru următorul an, lucru subliniat atât de Mark Mobius, cât şi de ambasadorul american Mark Gitenstein.
"Noul Cod de guvernare corporatistă aprobat în decembrie 2011 este un pas înainte în creşterea încrederii investitorilor şi promovarea reformei companiilor de stat. Listarea publică la bursă a companiilor de stat cheie, asigurarea respectării prevederilor Codului de guvernare corporatistă de către acestea şi introducerea conducerii private vor îmbunătăţi performanţele şi eficienţa acestor companii şi, în definitiv, vor asigura o creştere a profitului net al acestora", a declarat Gitenstein.
Totuşi, ce garanţii există că odată listate, companiile de stat vor deveni mai valoroase şi mai eficiente, având în vedere că Transelectrica, listată în 2006, a raportat în ultimii ani profituri de 2-3 milioane de euro la afaceri de 600 mil. euro, iar Guvernul continuă să numească membrii consiliului de administraţie fără a respecta niciun fel de reguli de guvernanţă corporativă?
"Nu e nicio garanţie că listarea companiilor de stat la bursă le va creşte valoarea. Totul depinde de preţ. Totuşi, cu noile reguli care au fost adoptate de Guvern şi prin listare, care creşte transparenţa, vom reuşi să îmbunătăţim activitatea acestor companii, prin schimbarea managerilor şi prin atragerea de capital nou pentru investiţii", explică Mark Mobius.
La rândul său, Greg Konieczny, managerul FP, a declarat că o parte din discountul de peste 50% la care se tranzacţionează în prezent acţiunile FP este determinat de faptul că 60% din portofoliul fondului reprezintă acţiuni nelistate şi nelichide. În plus, mai spune el, "în companiile listate sunt mai mulţi ochi care le analizează activitatea şi sunt exemple de companii de stat din Europa Centrală şi de Est ale căror eficienţă şi valoare au crescut mult în primii doi ani după listare".
Pornind de la cele declarate de administratorii FP, preţul acţiunilor ar trebui să crească în următorul an, având în vedere că Guvernul şi-a asumat listarea Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, trei dintre cele mai mari companii din portofoliul FP. Franklin Templeton primeşte astfel încă o şansă să arate că-şi merită banii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
