Acestea ar putea fi unele dintre consecinţele eşecului înregistrat de România săptămâna trecută în tentativa de a obţine un împrumut pe cinci sau chiar pe zece ani din Statele Unite după circa un deceniu de absenţă de pe această piaţă.
Autorităţile îşi puneau mari speranţe în acest proiect şi nu conteneau să vorbească despre cât de lichidă este piaţa americană şi cât de mare apetitul investitorilor pentru obligaţiuni precum cele care ar fi trebuit să fie emise de România, era soluţia de scăpare de sub presiunile băncilor locale care cer dobânzi mari şi o alternativă considerată mai atractivă decât finanţarea prin eurobonduri.
Conjunctura de piaţă le-a jucat însă o mare festă, iar "interesul" a rămas doar la nivelul discuţiilor dintre investitori şi oficialii români plecaţi în turneu în State - Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, şi Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
Din cauza dobânzilor care se duceau la peste 7% pe an pentru scadenţa la 10 ani, România nu a strâns nici măcar suma minimă programată de 500 mil. dolari, astfel că Drăgoi şi Popa s-au întors acasă "cu mâna goală", mulţumiţi doar că au "bifat" roadshowul de promovare a României ca investiţie pentru americani.
Acest turneu ar urma să rămână drept bază pentru emisiunea care ar trebui să aibă loc când se mai calmează pieţele - desigur, nimeni nu poate estima când anume.
"Un semnal înfricoşător"
"Faptul că nu au emis bondurile planificate de 1 - 2 mld. dolari nu este vital pentru acoperirea nevoilor de finanţare pe termen scurt, însă tentativa rămasă fără succes reprezintă un semnal înfricoşător pentru o ţară care are foarte mare nevoie de finanţare externă din cauză că s-a tot bazat pe finanţări pe termen scurt (maturitatea medie a datoriei în lei era de 1,8 ani la sfârşitul lunii septembrie", scrie într-un raport Vlad Muscalu, economist al ING Bank.
El crede că în absenţa finanţării în dolari intervenţiile BNR pe piaţa valutară pentru sprijinirea leului vor avea un impact mai mare asupra dobânzilor interbancare la lei.
Acestea au sărit deja săptămâna trecută la peste 8% pe an pentru scadenţele cele mai scurte, iar BNR ar putea tolera o depreciere mai mare a leului pentru a nu arunca în aer dobânzile.
ING crede că în noul context euro ar putea sări de 4,40 lei.
Pe de altă parte, analiştii grupului Erste - unul dintre arrangerii programului de finanţare externă, consideră că guvernul se află într-o poziţie confortabilă în privinţa finanţării deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice în primul trimestru din 2012.
Ei invocă în acest sens depozitele pe care administraţia publică le deţine la BNR şi în băncile comerciale şi care se ridică la circa 24 mld. lei (4,3% din PIB).
Totuşi, şi Erste crede că blocarea randamentului obligaţiunilor în lei pe trei ani la 7,48% la licitaţia de joi a fost un semn de alarmă, arătând că investitorii tot se feresc de maturităţi lungi, iar recenta reducere a dobânzii-cheie la 6% nu mai ajută.
În cel mai rău caz, Erste crede că autorităţile ar putea recurge la soluţii folosite deja în perioada 2009 - 2010: să împrumute bani de la Comisia Europeană în cadrul programului considerat până acum de tip preventiv sau ar putea emite obligaţiuni în euro pe piaţa locală în urma unei reduceri a rezervelor minime obligatorii în valută.
Soluţia din urmă implică însă riscul ca unele bănci să repatrieze valuta către băncile-mamă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
