Evoluţia de poveste a certificatului verde estedirect proporţională cu miliardele de euro pe care investitoriile-au pus la bătaie pentru a capta energia regenerabilă. Iar vesteaeste că boom-ul abia acum începe. În bani, certificatele verziprimite de investitorii în energie regenerabilă în 2010 au însemnat37 de milioane de euro, mult peste valoarea de numai 1,2 milioanede euro din 2006, iar anul acesta ar putea ajunge la circa 200 demilioane de euro.
"Energiaelectrică produsă din surse regenerabile, care a fost livrată înreţelele electrice în anul 2010 şi care a beneficiat de schema depromovare prin certificatele verzi, a fost de 676.600 MWh, pentrucare s-au emis tot atâtea certificate verzi", spun reprezentanţiiAutorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei(ANRE).
Potrivit ANRE,valoarea medie de tranzacţionare a unui certificat a fost anultrecut de 232,36 de lei (circa 55 de euro), ceea ce înseamnă cănumai anul trecut valoarea certificatelor verzi emise a fost de 37de milioane de euro.
Dacă în 2006numai 6 companii primeau certificate verzi, în 2010 numărulacestora a crescut la 48. Sumele par mici acum raportate lavaloarea investiţiilor anunţate, dar, în 2015, piaţa certificatelorverzi numai pentru energie eoliană ar putea fi de un miliard deeuro.
Certificateleverzi s-au transformat în câţiva ani dintr-o noţiune abstractă încel mai puternic magnet pentru atragerea investiţiilor străine înRomânia, ele fiind de fapt motivul real pentru care, din 2008încoace, aproape lunar câte o companie, mai mult sau mai puţincunoscută sau legată de domeniul energiei, anunţă câte un proiectde energie verde.
Beneficiariisistemului de promovare a producerii de energie din surseregenerabile sunt producătorii de electricitate din surse precumvânt, soare, biomasă, puterea valurilor sau apă, prin unităţi puseîn funcţiune începând cu anul 2004.
De atunci,orice producător de energie verde primeşte pentru fiecare MWhlivrat în sistem câte un certificat verde în contextul în care,fără această subvenţie, proiectele de acest tip nu sunt rentabiledin cauza costurilor foarte mari cutehnologia.
Din 2008 însă,odată cu publicarea Legii 220, lucrurile au devenit mai interesantepentru că, teoretic, numărul de certificate verzi a început săvarieze în funcţie de tehnologia utilizată. Totodată, preţul pentruun certificat verde a fost stabilit în intervalul 27-55 de euro(valori indexate anual cu indicele mediu de inflaţie calculat lanivelul UE 27).
Tot acestsistem a fost pus pe picioare în contextul în care România,devenind membru al Uniunii Europene, s-a obligat ca în 2020 săconsume 24% din energie provenită din surse verzi, pentru a reduceemisiile de dioxid de carbon. Fară această obligaţie, proiectele deenergie verde nu ar fi atras investitorii, ele fiind mult maiscumpe şi mult mai puţin productive comparativ cu celeconvenţionale.
În România,sistemul ales prin Legea 220 a fost cel al certificatelor verzialături de cote obligatorii de energie verde pe care fiecarefurnizor trebuie să le livreze consumatorilor săi. Practic, unproducător de energie verde primeşte din partea Transelectrica unanumit număr de certificate pentru fiecare MWhlivrat.
Mai departe,furnizorii cumpără aceste certificate verzi pentru a ajunge la cotaobligatorie de energie regenerabilă pe care trebuie s-o aibă încoşul livrat clienţilor săi, altfel riscând penalizări. Energiaastfel combinată ajunge la consumatorul final, dar cu un preţ maimare, pentru ca furnizorul să-şi acopere cheltuielile cucertificatele verzi.
Astfel, totacest sistem de sprijin este suportat tot de facturile plătite depopulaţie şi de companii. Totodată, producătorii de energie verdeau posibilitatea, dincolo de certificate, de a vinde energiaprodusă şi pe piaţă, rotunjindu-şi astfelveniturile.
Probleme?
Tocmai acestcadru legislativ generos a dus la o explozie a certificatelor verziemise în ultimii ani, comparativ cu 2006, bilanţul anului 2010fiind de 30 de ori mai mare. Problema este că toată aceastăcreştere reprezintă de fapt nişte aşteptări pentru că Legea220/2008, deşi a fost publicată în Monitorul Oficial, nu se aplică,în lipsa avizului Comisiei Europene.
Practic, deşiinvestitorii au o lege promulgată din 2008 care stabileşte maimulte certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi pe care şi-aufăcut calculele privind recuperarea banilor, ei de fapt nu primescdecât un certificat, indiferent de sursa de energie utilizată,pentru că Legea 220 nu-şi produce efectele fără avizul ComisieiEuropene.
Vestea bunăeste că, după trei ani de lege neaplicată, România a trimis lunaaceasta notificarea oficială către instituţiile europene, un avizfavorabil fiind aşteptat la începutul luniiaugust.
"În septembriesperăm să înceapă în plină viteză aplicarea Legii 220. Până acum aufost făcute şapte prenotificări către Comisia Europeană, primafiind transmisă abia la un an de zile de la publicarea legii",spune Ionel David, consultant pe relaţii publice din cadrulAsociaţiei Române pentru Energie Eoliană(AREE).
Organizaţia i-aadus la un loc pe cei mai mari producători de energie eoliană lanivel european, firme de echipamente sau case de avocatură,militând pentru aplicarea cât mai rapidă a prevederilor din Legea220/2008.
Lobby-ulputernic are o explicaţie cât se poate de simplă. Pornind de ladatele ANRE, diferenţa în bani în perioada 2011-2015 dintreaplicarea Legii 220 şi continuarea vechiului sistem este de peste 2miliarde de euro, sume care intră în conturile producătorilor deenergie verde, majoritatea străini, care sunt plătiţi în ultimafază de populaţie şi de companiile locale prin facturi mai mari laenergie.
Prea multajutor de stat?
Deşi înnotificarea transmisă recent către Comisia Europeană, ConsiliulConcurenţei alături de ANRE spun că prin anumite amendamente aduselegii este evitată problema supracompensării şi a cumulului deajutoare de stat din mai multe surse, suspiciunilepersistă.Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras şi deun raport recent al Băncii Mondiale.
"Legea energieiregenerabile asigură stimulente puternice pentru investitori, careau fost completate prin anumite amendamente promulgate, dar careîncă nu-şi produc efectele, acest lucru depinzând de avizulComisiei Europene. Stimulentele sunt foarte generoase, incluzând unvenit de 110 euro pe MWh pentru energia eoliană produsă, plus unvenit din vânzarea energiei pe piaţă, ceea ce duce la un total de150-160 de euro pe MWh, luând în calcul un preţ al energiei de40-50 de euro pe MWh. Acest nivel este cu mai bine de 50% mai marecomparativ cu schemele de sprijin la nivel european, a căror medieeste de 90 de euro pe MWh", avertizează BancaMondială.
Acesta nu esteînsă singurul semn de întrebare legat de unul dintre cele maiimportante texte legislative ale ultimilor ani. Deşi teoreticpreţul unui certificat verde este garantat în intervalul 27-55 deeuro, nimeni nu ştie care va fi preţul unui certificat în anul încare se va înregistra pe piaţă un exces de astfel deinstrumente.
"Până lanivelul anului 2015, cred că poate fi menţinut preţul maxim. Apoiinvestitorii ar putea avea posibilitatea să păstreze certificatelepână la revenirea cererii, pe o perioadă de trei ani", mai spuneDavid.
Pe de altăparte, oamenii din industrie, aşa cum este cazul reprezentanţilorCEZ, care au pus la bătaie 1,1 miliarde de euro într-un parc eolianuriaş în Dobrogea, spun că preţul poate ajunge şi la zero euro încontextul existenţei unui exces. Practic, dacă toţi furnizorii deelectricitate şi-au îndeplinit cota obligatorie de energie verde,achiziţionând numărul necesar de certificate, nimeni nu mai arevreun motiv să mai cumpere. Astfel, cu o cerere zero, nici preţulnu are cum să se mai păstreze nici măcar la 27 deeuro.
Ameninţareafacturii
O altă problemăeste creşterea facturilor, lucru care nu va afecta doar populaţia,ci şi companiile, care, având costuri mai mari, vor scumpiprodusele. Astfel bunurile produse local vor fi şi mai scumpecomparativ cu importurile din China de exemplu, care nu are astfelde scheme prietenoase cu mediul.
Potrivitcalculelor ANRE, dacă de anul acesta va începe să fie aplicatălegea care susţine aceste investiţii (220/2008), facturile laelectricitate ar putea creşte cu circa 5-7%, impactul urmând să fiecu atât mai mare cu cât acest gen de investiţii vor fifinalizate.
"În cazul încare sistemul de promovare a energiei electrice stabilit prin Legea220/2008 nu va fi autorizat de către Comisia Europeană şi deci nuva fi aplicat în cursul anului 2011, numărul estimat de certificateverzi emise va fi de 2.596.335 de certificate, un certificat verdela un MWh produs şi livrat în reţelele electrice", explicăreprezentanţii ANRE.
Dacă totuşischema se va aplica de la jumătatea acestui an, atunci numărul decertificate verzi va creşte până la 3,56 milioane, echivalentul aaproape 200 de milioane de euro.
"Estimăm pentruanul 2011 o valoare medie de tranzacţionare a certificatelor verziegală cu valoarea maximă, respectiv de 56,15 euro/certificat verde.Pentru anul 2012 estimăm o valoare medie de tranzacţionare acertificatelor verzi egală tot cu valoarea maximă, respectiv de56,15 euro/certificat", au mai precizat reprezentanţiiANRE.
Valoarea totalăa schemei de promovare pentru susţinerea energiei verzi se ridicăîn perioada 2010-2020 la circa 10,5 miliarde de euro, ceea ceînseamnă că, la finalul acestui interval, facturile ar putea creştecu circa 33 de euro pe MWh, adică o majorare de70%.
Verde interzisriscofobilor
DateleTranselectrica, cea care deţine un rol cheie în ceea ce priveşteintegrarea proiectelor de energie verde în sistem, arată că, înciuda incertitudinilor legislative, investitorii sunt departe deprofilul unui riscofob, numărul companiilor atrase de mirajul verdefiind în creştere semnificativă de la an laan.
Dacă în 2006erau înregistraţi numai şase producători de energie verde, printrecare se numărau Hidroelectrica (doar cu unităţile mai mici de 10MW) şi Energy Holding, la finele anului trecut 48 de companii,aşadar de opt ori mai multe, au primit certificateverzi.
Pe listă seaflă din nou Hidroelectrica şi Energy Holding, dar alături deaceste firme sunt şi jucători globali pe piaţa verde, cum ar fiEnergias de Portugal (Portugalia), CEZ (Cehia), firme din altedomenii de activitate, cum ar fi Holzindustrie Schweighofer(Austria) - activă în industria lemnului, dar şi investitorilocali, cum este omul de afaceri Emanuel Muntmark, proprietarulgrupului Monsson Alma.
Faptul că şianul acesta a început bine pentru producătorii de energie verdeeste dovedit şi de evoluţia tranzacţiilor cu certificate verziînregistrate pe OPCOM, bursa de energie, una dintre platformeleunde astfel de instrumente pot fi vândute saucumpărate.
"În primele trei luni ale anului au fosttranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi 136.803de unităţi (7,5 milioane de euro). În perioada similară a anuluitrecut au fost tranzacţionate 91.437 de certificate verzi (5milioane de euro)", au declarat reprezentanţiiOPCOM.
Un alt indiciu că investitorii sunt gata să pariezebani pe domeniul energiei verzi este faptul că în prezent peste 200de proiecte eoliene cu o capacitate mai mare de 8.000 MW aucontract de racordare la reţea, potrivit datelor Transelectrica,deşi sistemul permite conectarea a numai 3.000MW.
Singura explicaţie pentru această explozie deproiecte sunt până la urmă certificatele verzi şi încredereainvestitorilor în aplicarea cât mai rapidă a Legii 220 în ciudatuturor incertitudinilor care încă planează asupra acestuisubiect.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
