"Avem discuţii cu companii din SUA, Canda şi Rusia interesate săfacă paşii necesari pentru înlocuirea celor care au plecat dinproiectul reactoarelor 3 şi 4. Sunt multe companii interesate deacest proiect, care este unul interesant, chiar dacă situaţiaeconomică mondială nu este foarte bună, având în vedere perioada derevenire de după criză şi dificultăţile companiilor în privinţafluxului de capital şi a fondurilor disponibile pentru investiţii",a declarat pentru MEDIAFAX secretarul de stat în MinisterulEconomiei Karoly Borbely.
Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de laCernavodă, ale cărei costuri sunt evaluate la patru miliarde deeuro, este derulată de firma mixtă EnergoNuclear, în care statul,prin Nuclearelectrica, deţine participaţia majoritară.
Grupurile energetice RWE (Germania), GDF Suez (Franţa-Belgia) şiIberdrola (Spania) au anunţat joi că se vor retrage din proiect,motivând incertitudinile economice şi privind piaţa energiei. RWEşi GDF SUEZ deţin câte 9,15% din capitalul EnergoNuclear, iarIberdrola are o cotă de 6,2%.
Primul investitor care a anunţat că se retrage din proiect afost grupul ceh de utilităţi CEZ, care avea o participaţie de 9,15%în EnergoNuclear. CEZ şi-a anunţat această intenţie în septembrtie2010.
Potrivit unor surse apropiate proiectului, este posibil ca şiEnel (Italia) şi ArcelorMittal România, ultimele două companiirămase în proiect, pe lângă Nuclearelectrica, să renunţe lainvestiţie.
"Nu este un eşec al Guvernului şi cred că acest proiect esteinteresant şi are şanse de finalizare" a afirmat KarolyBorbely.
Ministrul Economiei Ion Ariton a declarat pentru MEDIAFAX căproiectul de la Cernavodă rămâne unul prioritar pentru România.
"Investiţia în reactoarele nucleare 3 şi 4 rămâne una prioritarăpentru România, aşa cum a fost şi până acum. Luni vom avea oîntâlnire cu investitorii. Astăzi ne-au comunicat oficial deciziade a se retrage", a afirmat Ariton.
De asemenea, avocaţii şi consultanţii contactaţi de MEDIAFAXspun că Guvernul va încerca să continue proiectul de la Cernavodăcu alţi investitori, posibil din spaţiul ex-sovietic sau dinAsia.
"Eventualitatea ca (potenţialii noi investitori - n.r.) săprovină din jurisdicţii care pot părea în acest moment inedite (nereferim aici la spaţiul ex-sovietic şi la Orientul Îndepărtat) estecu siguranţă demnă de luat în considerare, având în vedere caprobabilitatea ca aceştia să aibă resurse financiare disponibile arputea fi mai mare spre deosebire de jucătorii de pe pieţeleeuropene de energie care au fost afectaţi de efectele crizeieconomice. Rămane însă de văzut ce apetit pentru risc vor aveainvestitorii non-europeni şi în ce masură se vor adapta cadrului dereglementare naţional şi european", a afirmat Gabriela Cacerea,partener al firmei de avocatură şi consultanţă NNDKP.
La rândul său, Gabriel Zbârcea, managing partner la firma deavocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, spune că Guvernul va trebuisă găsească alţi investitori pentru continuarea acesteiinvestiţii.
"Să nu uităm că acest proiect este pe masa autorităţilor de maibine de 4-5 ani, răstimp în care au existat numeroase tergiversări,blocaje şi inerţii ale sistemului. Statul va trebui să caute noiinvestitori şi să preia acţiunile deţinute de fiecare dintresocietăţile din compania de proiect", a spus Zbârcea.
Unităţile 3 şi 4 ar dubla, în cazul în care vor fi construite,puterea instalată a centralei de la Cernavodă, la circa 2.800 MW şiar asigura, împreună cu cele două reactoare fucnţionale,aproximativ 40% din energie produsă la nivel naţional.
Potrivit planurilor iniţiale ale Guvernului, construcţia celordouă reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în2014-2015. În 2009 termenele pentru începerea şi finalizarealucrărilor au fost extinse până în 2011-2012, respectiv2016-2017.
Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcţiaunităţilor 3 şi 4 au început în 2006. Unitatea de la Cernavodă estesingura centrală nuclearelectrică din România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
