Companiile româneşti continuă să resimtă absenţa unei bănci puternice cu capital de stat care să compenseze abordările de business ale băncilor străine care lasă mulţi clienţi fără oxigen, se mulţumesc să clasifice creditele ca neperformante şi trec la executare, spune Nicolae Dănilă, fost preşedinte executiv al BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă.
"Sunt multe credite corporate trecute la neperformante, dar care ar putea fi resuscitate dacă băncile străine chiar şi-ar dori să facă un efort în această direcţie. O bancă de stat puternică ar avea aplecarea de a se implica altfel pe piaţă."
Sub presiunea acţionarilor străini de a renunţa rapid la expuneri riscante şi confruntate cu îngreunarea accesului la bani, numeroase bănci au recurs începând din 2009 la tăierea liniilor de finanţare pentru mai mulţi clienţi, iar accesul la credite noi a devenit mai dificil mai ales pentru companiile mici şi mijlocii.
Tendinţa a continuat, deşi băncile mari raportează creşteri ale soldurilor de credite corporate.
De altfel, Raportul de stabilitate financiară al BNR arată că numărul companiilor cu credite interne sau externe de la instituţii financiare s-a redus cu 17,4% în perioada decembrie 2010 - iunie 2011 (ajungând la aproximativ 116.000 de companii, respectiv 19,4% din firmele active din România).
Din totalul companiilor active, doar 13,3% apelau la finanţări de la băncile autohtone (iunie 2011).
Practic, băncile au ajuns să se bată pe un număr restrâns de clienţi companii - multe subsidiare de multinaţionale, un grup de firme locale care au reuşit să-şi menţină poziţii de top şi câteva companii de stat - în special din energie.
Dănilă, care a condus BCR timp de şapte ani - cei mai mulţi înainte de privatizarea cu Erste, iar din 2009 face parte din Consiliul de Administraţie al BNR, continuă să susţină că România este dezavantajată în faţa crizei prin faptul că statul nu mai are un cuvânt de spus relevant pe piaţa bancară, spre deosebire de Polonia sau Ungaria.
"Poate până la urmă se recunoaşte că totuşi modul în care Polonia şi chiar şi Ungaria traversează această perioadă de tulburări prelungite ţine şi de poziţia statului în sistemul bancar. Adică nu contează că în Polonia statul controlează cel mai mare grup bancar, nu contează că în Ungaria statul e prezent în cea mai mare bancă?"
Guvernul polonez controlează PKO Bank Polski, care deţine cele mai mari active, are cea mai mare reţea, este şi listată, ia fost majorat şi capitalul în 2009, este prezentă şi la Londra şi are o structură complexă de grup financiar.
În Ungaria, statul deţine direct 0,5% din acţiunile OTP Bank, iar compania petrolieră MOL - controlată de stat - are 8,57%.
Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe şi cel care a condus privatizarea BCR, susţine că senzaţia că statele ar putea face ceva pentru ieşirea din criză dacă ar fi proprietare în economie este iluzorie.
"Şi dacă am avea o mare bancă de stat nu cred că am avea de ce să ne bucurăm.BCR n-ar fi făcut nimic fără multele miliarde de euro de la Erste. De unde s-ar fi finanţat dacă era bancă de stat? De pe care piaţă? Cum ar fi susţinut-o statul?"
El face trimitere la situaţia băncii de stat CEC Bank, unde guvernul se dovedeşte incapabil să-i majoreze capitalul social pentru a-i întări poziţia pe piaţă şi forţa competiţională.
Andrei Stamatian, prim-vicepreşedinte al CEC Bank, afirma recent că banca nu poate trece la schimbarea sistemului informatic tocmai pentru că o asemenea investiţie, altminteri foarte importantă pentru activitatea băncii, i-ar afecta capitalul.
La jumătatea acestui an CEC a alunecat pe locul 7 după active, cu o cotă de piaţă de 5,6% - cu 0,7 puncte procentuale mai jos decât în 2009.
CEC avea în 2010 un sold de credite corporate de aproape 5 mld. lei, în creştere cu aproape 16% faţă de 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
