"Sunt relaxat în privinţa limitelor de expunere a băncilor pe titluri de stat. Vorbim de un deficit de numai 11 mld. lei şi un volum de finanţări noi în lei de pe piaţa internă de circa 6 mld. lei. Nu este vorba de o expunere nouă considerabilă pentru bănci, iar ca urmare a scăderii deficitului se va reduce şi nevoia de cash nou. Eu sunt optimist că vom atinge deficitul de 1,9% din PIB fără a fi nevoie de măsuri suplimentare în pofida anului electoral", a declarat Drăgoi într-un interviu pentru ZF.
De asemenea, el remarcă faptul că deţinerile nerezidenţilor au înregistrat doar o scădere mică în a doua parte a anului trecut - circa 1,3 mld. lei din august până în noiembrie, chiar dacă acestea constituie în cea mai mare măsură plasamente de tip speculativ care pot ieşi imediat. România nu este însă foarte expusă la asemenea ieşiri atât timp cât ponderea deţinerilor străine de titluri de stat în lei este de sub 17%.
"Uşurinţa la intrarea şi la ieşirea capitalului străin arată că piaţa secundară a titlurilor de stat este mai lichidă, chiar dacă nu e acolo unde ne dorim." Pe de altă parte, socotelile Ministerului Finanţelor vizează atragerea de pe piaţa externă a până la 2,5 mld. euro prin continuarea programului EMTN lansat vara trecută, când a fost strânsă suma record de 1,5 mld. euro pe cinci ani la un randament de 5,29%.
Drăgoi afirmă că marele avantaj al anului 2012 ca poziţie a finanţelor publice este dat de nivelul mai mic al deficitului bugetar, dar din punctul de vedere al situaţiei de pe pieţele financiare globale, se anunţă un an mai greu decât 2011. Şi totuşi, Finanţele monitorizează constant piaţa externă pentru a putea surprinde un moment favorabil, fără a-şi limita orizontul la pieţele din Europa şi SUA. "Ne uităm şi la Asia, şi la oportunităţile din zona Golfului, dar aici pieţele nu sunt prea deschise spre emitenţi europeni." Spre finalul anului, România a avut în SUA primul roadshow de prezentare după 16 ani, însă contactele cu investitorii nu s-au concretizat într-o emisiune de obligaţiuni pe piaţa americană, aşa cum era prevăzut. "Nu am emis pentru că nu eram disperaţi să facem rost de bani şi nu avea rost să plătim un preţ umflat de profilul zonei în ansamblu, nu de situaţia noastră particulară. Marele câştig a fost contactul cu investitorii." Pe lângă lansarea programului EMTN, Drăgoi consideră o mare realizare finalul de an 2011, când curba de dobânzi s-a consolidat "mai bine decât ne aşteptam, iar procesul continuă". De la o licitaţie la alta randamentele la titluri de stat au scăzut, tinzând spre 6% la certificatele de trezorerie.
Responsabilul cu Trezoreria statului le recunoaşte bancherilor dreptul de a încerca să obţină mai mult, dar spune că o monedă are două feţe şi privind din poziţia Finanţelor, ceea ce îl interesează este să obţină un cost rezonabil.
"Sunt adeptul creării de curbe de dobânzi, sunt adeptul realizării de emisiuni. Nu spun: «Am buffer în Trezorerie, nu mai emit», ci spun: «Am buffer, emit, dar o fac la costuri rezonabile». Nu vom mai intra într-o spirală a costurilor şi în toamnă am dovedit că nu suntem vulnerabili." El explică situaţia din prima parte a toamnei trecute, când Finanţele respingeau din nou ofertele băncilor prin faptul că randamentele cerute se rupseseră de justificările economice. "Inflaţia se ducea în jos, prognozele mergeau spre 2%, iar randamentele se duceau în sus. Înţeleg şi băncile că încearcă să obţină mai mult, însă în final rezultatul trebuie să ţină cont de relaţia dintre cerere şi ofertă." Pentru a depăşi perioada de tensiune, Ministerul Finanţelor a recurs la un mix de soluţii, de la cash management la tranzacţii bilaterale cu unele bănci.
Nimeni nu se duce la repo la BNR ca să plaseze în titluri de stat pe doi sau trei ani
Drăgoi susţine că injecţiile de lichiditate pe care BNR le face săptămânal din octombrie 2011 prin operaţiuni repo nu au contribuit în mod direct la succesul pe care licitaţiile de titluri de stat l-au înregistrat brusc din noiembrie, aşa cum au circulat speculaţii pe piaţă. "În niciun caz un cumpărător de titluri care ia bani din repo pe o săptămână nu vine să-i plaseze la mine pe zece ani. E drept că BNR a creat lichiditate în piaţă, însă nu există o legătură între operaţiunile repo şi emisiunile de titluri de stat." De asemenea, Drăgoi spune că nici dacă ar vrea nu s-ar putea baza doar pe CEC Bank pentru plasarea emisiunilor de titluri de stat din cauza resurselor limitate ale băncii.
În acelaşi timp susţine că la fiecare licitaţie are cel puţin 8 dealeri primari din 12 care se rotesc şi cumpără tot timpul titluri de stat. O serie de informaţii vehiculate pe piaţă la sfârşitul anului trecut puneau succesul licitaţiilor pe seama implicării unui număr restrâns de dealeri primari, în special bănci româneşti.
Reglarea lichidităţii pe piaţă şi revenirea interesului băncilor pentru titlurile de stat au fost confirmate săptămâna trecută, la redeschiderea emisiunii de obligaţiuni pe doi ani, când Finanţele au strâns dublul sumei programate (aproape 1,5 mld. lei) la un randament în scădere de 6,87%. În aceeaşi zi BNR a tăiat dobânda-cheie la 5,75%.
"M-a bucurat foarte mult rezultatul emisiunii de obligaţiuni pe doi ani. Pentru că a fost în acelaşi moment cu reducerea dobânzii-cheie de către BNR, care a luat o decizie corectă, cât şi pentru că a coincis cu ieşirea pe piaţă a Ungariei care a luat bani pe 11 luni la 9,96%."
În T1 testăm piaţa cu o emisiune de obligaţiuni în lei pe 15 ani
După ce îşi propusese şi în 2011 să emită obligaţiuni de stat pe 15 ani - cea mai lungă scadenţă din portofoliul statului, Drăgoi afirmă că până la sfârşitul trimestrului I chiar va lansa o primă emisiune de acest tip pe piaţa locală.
"Am încheiat tatonările pe piaţă şi am constatat că există interes. Fondurile de pensii au început să acumuleze bani şi cer maturităţi mai lungi. Vom menţine scadenţa de 10 ani, introducem şi 15 ani, dar datorită cererii totuşi limitate vom ţine o cadenţă cu doar o astfel de emisiune pe trimestru." El spune că valoarea cuponului aferent bondurilor pe 15 ani va fi stabilită după sfârşitul lunii ianuarie, respectiv după ce piaţa va asimila noul reper de dobândă dat de BNR.
Noile obligaţiuni vor contribui la extinderea maturităţii datoriei publice, în condiţiile în care investitorii şi analiştii reclamă de ani de zile acest handicap al pieţei locale.
"Maturitatea medie a portofoliului de titluri de stat va avansa în mod cert anul acesta", spune Drăgoi fără a indica o ţintă anume.
Teoretic, aş vedea CDS-ul României scăzând în acest an
Şeful Trezoreriei statului consideră că CDS-urile (preţul asigurării contra riscului de default) nu-şi mai reflectă scopul şi anume să arate riscul aferent unei ţări sau economii.
"Ungaria se află într-o situaţie grea, dar legăturile economice ale României cu această ţară sunt insesizabile, exporturile pe această piaţă sunt reduse. România s-a reformat. Ca atare, nu văd de ce să-mi crească mie CDS-ul cu 70 de puncte de bază doar pentru că Ungaria are probleme." El spune că a constatat că investitorii americani nu se uită atât de mult la CDS-uri, preferând să stabilească o primă peste preţul bondurilor emise de Trezoreria SUA. De asemenea, Drăgoi contestă introducerea de către marile bănci internaţionale a unor componente de preţ care îşi găsesc cu greu justificarea. "Preţul porneşte de la rata midswap la care se adaugă CDS-ul, dar peste CDS mai adaugă şi prima de emitent care nu văd ce rost are din moment ce riscul este încorporat în CDS. Mai recent au început să redenumească prima de emitent ca «noise premium» sau «liquidity pre mium», doardoar s-o justifice într-un fel." Teoretic, responsabilul cu finanţarea României se aşteaptă ca CDS-ul să scadă, dar se gândeşte totodată că dacă Ungaria ar ajunge în pragul falimentului, atunci România ar avea de suportat un "noise premium" pe măsură.
CDS-ul României se situează în prezent la circa 465 de puncte de bază, dublu faţă de nivelul din primăvara anului trecut, în timp ce în cazul Ungariei se apropie de 700 de puncte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
