Proiectul ar urma să fie fundamentat pe o creştere economică de1,5%, după doi ani con se cutivi de recesiune. La venituri prognozate de 176 mld. lei şi cheltuieli de 192 mld. lei, deficitul arurma să fie de 4,4% din PIB, cifră convenită, de altfel, cu FMI şiUE în cadrul acordului de îm prumut cu instituţiile financiareinternaţionale.
Totuşi, cât de reală va şi fi creşterea prog nozată? Bugetul pentru2010 fusese construit, iniţial, pe o creştere economică de 1,3%,dar realitatea a contrazis optimismul, iar calculele au fostrefăcute pe o scăderea de 1,9%. Cu un an înainte, acelaşi scenariu:creştere prog no zată în legea bugetului de 4% şi scădere finală de7%. Pentru anul viitor, un raport al FMI publicat recent estimapentru România o creştere economică de 1,5%, cea mai slabă dinrândul ţărilor Europei Centrale şi de Est. Dar, chiar şi aşa, vaexista această creştere? Va fi forţat Guvernul să ceară din nou FMImajorarea deficitului cum s-a întâmplat în acest an? Ce riscreprezintă un al treilea an conse cutiv de ratare majoră aprognozelor?
Analistul financiar Dragoş Cabat crede că riscul de a rata prognozanu poate fi evitat, mai ales într-o ţară ca România cu ovolatilitate mare.
"Dacă ar fi după mine, aş merge pe o prognoză de creştere maipesimistă şi, dacă voi avea venituri în plus, atunci aş majoracheltuielile. Însă acest lucru este, până la urmă, o chestiune depolitică. De aceea se fac mai multe scenarii în legătură cucreşterea economică şi de aceea se fac rectificări bugetare.Creşterea de 1,5% prognozată mi se pare mare, dar nu exagerat demare probabil că ea se va învârti în jurul acestei cifre", spuneCabat.
Un lucru este clar acum în proiectul legii bugetului: anume cănivelul cheltuielilor cu personalul bugetar va rămâne la 39 mld.lei, aşa cum s-a convenit în acordul cu FMI.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor deAfaceri din România (AOAR), spune că problema cheltuielilor neplanificate în România tinde să devină una eternă: "Ar fi fost mairezonabil să se meargă pe o prognoză pesimistă. Dar noi facembugete cu venituri mari ca să putem cheltui şi apoi ne mirăm că nune ajung banii". Potrivit lui Pâr van, nu ar fi de mirare ca ţintade deficit să fie modificată: "Orice poate fi modificat şi mai alesîncălcat. Dar ne foloseşte? Mai ales cu aceste proteste, s-ar puteasă fii forţat să majorezi deficitul. Iar deficitul se poate duce îninflaţie".
Mai grav decât faptul că Guvernul nu a pre zentat mediului deafaceri bugetul este, pentru Pârvan, faptul că strategiafiscal-bugetară 2011- 2013 pe care se bazează el nu a fost aprobatăde Parlament cum cere legea: "Dacă ar fi fost aprobată, toatepartidele ar fi fost obligate să-şi domolească fanteziile. Acumfiecare vine cu propuneri care de care mai fanteziste".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
