Cel maiimportant indicator din ultimii doi ani la care, în declaraţiileoficiale, se raportează toată lumea, Fondul Monetar Internaţional(FMI), Guvernul, autorităţile publice este vorba de numărul debugetari este în România "secret de stat". Acest indicator, spredeosebire de rata şomajului care este publicată lunar de MinisterulMuncii, rata dobânzii de referinţă, publicată lunar de BNR sausalariul mediu din economie publicat lunar de Institutul Naţionalde Statistică, nu apare în niciun document oficial periodic alvreunei instituţii de stat din România. Datele privind numărul debugetari au fost livrate presei exclusiv la cererea instituţiilormedia, între care şi Ziarul Financiar, de către Ministerul deFinanţe. Însă Ministerul Finanţelor nu livrează aceste date în modprogramat, ci numai la solicitare, ceea ce, chiar dacă numărul debugetari anunţat de Finanţe este real, face ca cel mai importantindicator din România, în acest moment, să nu poată fi urmărit decătre oricine este interesat.
Odată ce nuexistă o livrare constantă către mass-media, cuprinsă într-unraport, asupra acestui indicator pot fi ridicate semne deîntrebare. De altfel, există şi contradicţii între datele privindnumărul de bugetari, livrate de Finanţe, şi numărul de bugetari,care poate fi aproximat din datele livrate de Statistică. Analiştiieconomici cred că secretomania şi dezinteresul faţă de comunicareaunor date esenţiale fac mai mult rău decât bineGuvernului.
"Dacă aceste date ar fi oferiteprompt, Guvernul şi-ar putea face din presă un aliat, în sensul că,având la timp toţi aceşti indicatori, media ar putea explicapopulaţiei unele măsuri", spune analistul economic Aurelian Dochia.
Cel mai important indicator din ultimii doiani la care, în declaraţiile oficiale, se raportează toată lumea,Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul, autorităţile publiceeste vorba de numărul de bugetari este în România "secret de stat".Acest indicator, spre deosebire de rata şomajului, care estepublicată lunar de Ministerul Muncii, rata dobânzii de referinţă,publicată lunar de BNR, sau salariul mediu din economie, publicatlunar de Institutul Naţional de Statistică, nu apare în niciundocument oficial al vreunei instituţii de stat dinRomânia.
Datele privind numărul de bugetariau fost livrate presei exclusiv la cererea instituţiilor media,între care şi Ziarul Financiar, de către Ministerul de Finanţe.Însă Ministerul Finanţelor nu livrează aceste date în modprogramat, ci numai la solicitare, ceea ce, chiar dacă numărul debugetari anunţat de Finanţe este real, face ca indicatorul cel maiimportant din România, în acest moment, să nu poată fi urmărit decătre oricine este interesat.
În urmă cu câteva luni, Ministerul Finanţelor a susţinut, într-o conferinţă de presă extraordinară, cănumărul salariaţ ilor din sectorul bugetar a scăzut cu peste 36.000de la sfârşitul anului 2008 până în luna februarie a acestui an şiasta după ce Ziarul Financiar a scris că, în administraţia publică,numărul angajaţilor a crescut în ultimul an. Calculul ZF a fostfăcut pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional deStatistică. Ce au explicat şeful Statisticii şi Ministerul deFinanţe? Că cele două instituţii au o modalitate de calculdiferită, drept urmare nu sunt compatibile, dar că dateleFinanţelor ar fi mai "complete". Dar cât de complete sunt acestedate, de vreme ce Ministerul de Finanţe spune că, atunci cândcalculează numărul bugetarilor, nu-i socoteşte şi pe angajaţiicompaniilor de stat, măcar într-o anexă separată? Sigur, salariileacestora sunt, teoretic, autofinanţate, dar, până la urmă, bugetuleste cel care acoperă eventualele găuri în companiile de stat.Astfel, în aprilie, cei 1,36 mil. bugetari calculaţi de Finanţenu-i cuprindea şi pe cei angajaţi în companiile destat.
Guvernul s-aangajat, în negocierile cu FMI, să ajusteze numărul de bugetari cuaproape 80.000 până la finele anului, iar fondul de salarii albugetarilor a fost redus, în 2011, la 39 mld. lei, cu câtevamiliarde mai puţin decât în anii trecuţi.
În aceste zile,în dispută este legea salariză rii unitare. Dincolo de toatădisputa Guvern sindicate-patronate privind stabilirea salariuluiminim pe economie, rămâne realitatea că, aşa cum s-a convenit cuFMI, anvelopa salarială nu poate depăşi 39 mld. lei. FMI nuacceptă, deocamdată, majorarea deficitului convenit de 4,4% pentru2011. La câţi bugetari împarte Guvernul cei 39 mld. lei? Şi cum îşiface Guvernul calculele?
Periodic,oficialii au spus că au redus personalul bugetar cu atât şi atât.Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, acum zece zile, într-oemisiune la Pro TV, că, până în prezent, numărul bugetarilor a fostredus cu 27.000 de salariaţi: "Până la 70.000 (de bugetari, număruldisponibiliză rilor convenite cu FMI - n.n.) mai este. Asta erasituaţia în luna august, să vedem cum evoluează în următoareleluni. Sper ca Guvernul să menţină viteza de reducere apersonalului."
Ce temei areevaluarea preşedintelui, de vreme ce nu există nicio statisticăoficială, asumată cu antetul unei instituţii, în acestsens?
În Buletinulstatistic lunar, INS publică date despre numărul de angajaţi înadministraţia publică şi apărare (dar fără cei din Armată), înînvăţământ, sănătate şi asistenţă socială. Însă nu are date despreangajaţii din armată şi nici din serviciile speciale. Mai mult,Statistica publică, la învăţământ sau sănătate, de exemplu, datedespre întreg sistemul care îl cuprinde şi pe celprivat.
Ce date foloseşte Guvernul cândvorbeşte despre ajustări în rândul personalului?
Fostul ministru al muncii, Mihai Şeitan,spune că Guvernul foloseşte datele oferite de Ministerul deFinanţe.
"Guvernullucrează cu cei de la Finanţe, pentru că ei fac efectiv plăţilesalariale şi acolo se vede clar câţi bani merg spre buget pentrusalarii. Companiile de stat nu sunt incluse în calculeleFinanţelor, pentru că, chiar dacă statul este acţionar, ele seautofinanţează. Şi în companiile de stat se vorbeşte desprerestructurări, dar aceasta este de competenţa MinisteruluiEconomiei", spune Mihai Şeitan.
Săptămânatrecută, Comisia Europeană a ridicat estimările privind deficitulRomâniei după metodologia ESA 95 pentru anii 2008 şi 2009 cu 0,3puncte procentuale, la 5,7%, respectiv 8,6% din PIB, deoarece areclasificat unele companii de stat ca aparţinând de bugetulstatului.
Anterior,statisticienii Comisiei estimau deficitul României la 5,4%,respectiv 8,3% din PIB după metodologia ESA 95.
Reclasificărileamintite au condus la modificarea cheltuielilor bugetare de la37,6% la 38,2% din PIB pentru 2008, respectiv de la 40,4% la 41%din PIB pentru anul trecut, după cum reiese din raportărileEurostat. Iată că CE ia în calcul situaţia companiilor de stat caregrevează bugetul, dar Finanţele nu au date despre salariaţiicompaniilor de stat.
Şeitan maispune că discuţia despre noua lege a salarizării nu ar avealegătură cu numărul de bugetari. Nu ar avea, în mod normal. Darare, de vreme ce o sumă de 39 mld. lei trebuie împărţită la atâţiasau atâţia bugetari.
"Când se referă la numărul debugetari, Guvernul lucrează cu cei de la Finanţe, pentru că ei facefectiv plăţile salariale şi acolo se vede clar câţi bani merg sprebuget pentru salarii. Companiile de stat nu sunt incluse încalculele Finanţelor, pentru că, chiar dacă statul este acţionar,ele se autofinanţează. Şi în companiile de stat se vorbeşte desprerestructurări, dar aceasta este de competenţa MinisteruluiEconomiei", a declarat Mihai Şeitan fost ministru al muncii.
Vergil Voineagu, şeful Statisticii, spune că,de câte ori Guvernul cere date instituţiei sale, ele sunt oferite,în vreme ce Silvia Pisică, directorul Direcţiei pieţei muncii dincadrul INS, explică: "Noi publicăm ce avem. Nu avem cum săidentificăm totalul numărului bugetarilor, pentru acest lucru îţitrebuie un nomenclator, o clasificare. Ministerul Finanţelor areaceste instrumente. Este adevărat că numărul bugetarilor a ajuns săfie un indice foarte important, dar Finanţ ele au toate aceste dateşi el ar trebui să le ofere public".
Date publice puţine şiirelevante
Este normal ca despre un indicator devenitatât de important să existe date publice atât de puţine şi, drepturmare, irelevante?
Când a explicatdiferenţa dintre calculul făcut de Statistică şi cel făcut deFinanţe, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, GheorgheGherghina, a arătat că Ministerul Finanţelor realizează lunarmonitorizarea întregului sector bugetar în baza unei ordonanţe,48/2005, prin care s-au reglementat măsuri privind numărul deposturi şi cheltuieli de personal în sectorul bugetar conform unuiregulament al Comisiei Europene.
"În fiecarelună, toate instituţiile publice ne raportează date, indiferent demodul de finanţ are. Avem pe fiecare instituţie, în parte,raportări efective de număr de posturi ocupate în ultima zi afiecărei luni de raportare. Noi verificăm cifrele respective.Lucrurile nu scapă de sub control. Vedem dacă există probleme întreraportările unui ordonator şi cheltuielile efective. Noi raportămlunar la Comisia Europeană şi FMI şi arătăm structura şi evoluţiacheltuielilor."
Potrivit luiGherghina, raportările instituţiilor cuprind atât numărul depersonal, cât şi veniturile plătite acestora, ceea ce permiteverificarea cu sumele trase din Trezorerie.
Gherghina spunecă numărul de posturi în sectorul bugetar pe raportările Finanţeloreste mult mai mare comparativ cu datele INS.
Şi atunci, dacădatele Finanţelor sunt mai complete decât cele ale INS, de ceMinisterul de Finanţe nu le fac publice periodic? Toată lumeafoloseşte datele Statisticii care, la acest capitol, suntincomplete ("Când raportăm date despre salariaţii din administraţieşi apărare noi arătăm că acolo nu sunt incluse cadrele din armatăpentru că nu avem date despre aceste aspecte", arată Silvia Pisică)pentru că nimeni nu le are pe cele ale Finanţelor. Este normalacest lucru? Gherghina nu a lămurit atunci acest aspect, iar ierireprezentanţii Finanţelor nu au putut ficontactaţi.
Analistuleconomic, Aurelian Dochia, afirmă că nu este normal ca aceste datesă fie ţinute în sertare.
"Suntorganizaţii nonguvernamentale care au dat în judecată instituţiiale statului pentru această secretomanie, cu atât mai mult cu câtastfel de date sunt de interes public şi intră sub incidenţa legii.(Este adevărat că Finanţele dau aceste date la cerere - n.n.) Dacăaceste date ar fi oferite prompt, Guvernul şi-ar putea face dinpresă un aliat, în sensul că, având la timp toţi aceşti indicatori,media ar putea explica populaţ iei de ce se iau asemenea măsuri.Este mare păcat, dar avem de-a face, până la urmă, cu aceastăsecretomanie moştenită din anii trecuţi. Pe de altă parte, s-arputea să existe şi interese departamentale pentru că ar puteaapărea diverse contradicţii: raportăm că am dat afară de nu ştiuunde şi de fapt nu am dat. Cred că există şi o asemenea motivaţie",crede Dochia.
"Dacă aceste date ar fi oferiteprompt, Guvernul şi-ar putea face din presă un aliat, în sensul că,având la timp toţi aceşti indicatori, media ar putea explicapopulaţiei de ce se iau asemenea măsuri. Este mare păcat, dar avemde-a face, până la urmă, cu această secretomanie moştenită din aniitrecuţi. S-ar putea să existe şi interese departamentale pentru căe posibil să apară diverse contradicţii: raportăm că am dat afarăde nu ştiu unde şi de fapt nu am dat", a declarat Aurelian Dochiaanalist economic.
Există vreosoluţie ce poate fi întrezărită? Analistul crede că o campaniemedia ar fi foarte utilă, ar fi una dintre puţinele metode de asensibiliza Guvernul: "Acum există o mare inerţie, dar şidezinteres, ca să nu spun delăsare".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
