Un nou set deindicatori de referinţă stă să apară pe piaţa financiară locală: înfiecare zi bancară la ora 12:00 vor fi stabilite cotaţii de fixingpentru titluri de stat din diferite emisiuni ale MinisteruluiFinanţelor, după modelul calculului ROBOR devenit principalareferinţă pentru costul creditelor în lei.
Investitorii încertificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, începând cubăncile, dar şi fonduri de pensii, fonduri de investiţii şicompanii de asigurări, până la companii nefinanciare şi persoanefizice vor avea în sfârşit nişte repere de preţ solide, bazate pecotaţii ferme afişate de un grup de bănci selectate de BNR şi carevor avea în spate un set de reguli clare, inspirate din practicapieţelor din Vest. Şi depozitarii au la fel de mare nevoie depreţuri relevante.
Modul defuncţionare al sistemului de fixing este deja în curs de testare dela începutul acestei luni. Banca Naţională şi-a dat acceptul pentruintroducerea unui asemenea mecanism care ar urma să se deruleze peplatforma Reuters care susţine şi sistemul de calcul al ratelordobânzilor de referinţă ale pieţei monetareinterbancare.
"Un sistem defixing construit pe premise mai apropiate de modul de stabilire aROBOR este important pentru că portofoliile de titluri de stat alebăncilor s-au dezvoltat în ultimii doi ani şi au nevoie de preţurimult mai consistente pentru evaluarea acestor portofolii. Şiinvestitori precum fondurile de pensii au nevoie de preţuri solidepentru evaluarea propriilor portofolii şi cred că fixingul debonduri va contribui şi la stimularea interesului investitorilorstrăini. Cred că marea miză pentru România în privinţa finanţăriideficitului bugetar este să atragă acea clasă de fonduri deinvestiţii puternice real money funds la titlurile de stat", spuneMarius Stoica, director executiv pieţe financiare al BRDSocGen.
Proiectul iniţiat în urmă cu maibine de un an a fost susţinut la nivelul ACI România, asociaţiaprofesională a dealerilor, stadiul de desfăşurare fiind discutat şila ultima şedinţă a Consiliului director de pe 24 septembrie.
Piaţa titlurilor de stat a crescutgreu şi se modernizează şi mai greu, după ani în care Finanţele auşi întrerupt emisiunile.
"Este un proiect pentru care am luptat totanul", spune Stoica. Alături de el din echipa de proiect fac parteEugen Cârstea, director executiv pieţe financiare la BCR, LuminiţaRuncan, director executiv al trezoreriei Băncii Transilvania,Răzvan Gheorghe, şeful trezoreriei CEC, şi Eugen Grecescu,dealer-şef al Eximbank.
În noul sistemparticipanţii vor fi obligaţi să prac tice un spread maxim întrecotaţia de cumpărare şi cea de vânzare (50 de puncte de bază), iartranzacţiile între părţi vor fi făcute la preţurile afişate.Băncile participante vor fi alese dintre dealerii primari, adicădintre cele 12 instituţii de credit care au obligaţia să participela subscrierea de titluri de stat la licitaţiile MinisteruluiFinanţelor administrate de BNR (Alpha Bank, Bancpost, BCR, BRD,Banca Transilvania, CEC, Citibank, UniCredit, ING, Raiffeisen, RBSşi Banca Carpatica).
Stoica susţinecă astfel vor rezulta preţuri transparente şi uniform acceptate lanivelul pieţei.
Calculul va firealizat ca medie ponderată a cotaţiilor participanţilor,acualizate în ziua curentă. Fixingul va fi anunţat la ora 12:00,valabilitatea cotaţiilor fiind de 15 minute.
Reguliledetaliate de funcţionare vor fi emise de BNR.
MinisterulFinanţelor a susţinut constant că preţurile de pe piaţa secundarăla care se raportează băncile atunci când fac evaluările de preţ şiîşi stabilesc ofertele pentru licitaţiile de pe piaţa primară nusunt relevante din cauza volumului redus al tranzacţiilor. Decealaltă parte bancherii susţin că nu au altă referinţă pentru evaluarea portofoliilor.
Aşa a apărut şi fractura dintreFinanţe şi bănci pe tema "plafonului" de dobândă de 7% la titlurilede stat în lei. Pe baza preţurilor de pe piaţa secundară,influenţate din vara trecută inclusiv de aşteptările de creştere ainflaţiei, bancherii au presat din ce în ce mai insistent pentrurandamente mai mari de 7% la licitaţiile Ministerului Finanţelor.Statul a rămas pe poziţia că piaţa secundară nu reprezintă prinvolumele sale o adevărată bază de raportare şi a continuat sărespingă de regulă ofertele cu dobânzi de peste 7%, cu preţulratării mai multor licitaţii şi în general al atragerii de sumemult sub nivelurile programate.
Piaţasecundară a titlurilor de stat, caracterizată de numărul şi volumulredus al tranzacţiilor, ar putea fi stimulată prin introducereasistemului de calcul al unor preţuri de referinţă pentru diferitescadenţe, după modelul ratelor de referinţă ROBOR de pe piaţamonetară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
