Pe piaţa de resurse umane, liniştea spune mai mult decât orice perioadă tumultoasă. De linişte se feresc şi angajatorii, dar şi angajaţii şi, de ceva vreme, din piaţă nu se mai aude zgomot. Totul se mişcă la intensitate redusă şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă pentru a-şi putea programa următoarea mişcare. Poate tocmai de aceea studiile care radiografiază piaţa muncii aduc mereu concluzii surprinzătoare.
Spre exemplu, cu aproximativ o lună în urmă, PwC lansa studiul salarial Paywell care avea un ton general optimist: România are mai mulţi angajaţi şi mai bine plătiţi decât anul trecut, atmosfera generală din companii este mult mai relaxată, iar 59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%.
La sfârşitul lunii noiembrie PayLogic, compania care administrează servicii de externalizare a activităţilor de administrare de personal şi calcul salarial, prezenta un studiu cu o concluzie ceva mai pesimistă, care viza, ce-i drept, datele aferente doar lunii septembrie 2011, comparată cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Astfel, acest studiu concluzionează că numărul de angajaţi a scăzut în septembrie cu 5% faţă de aceeaşi lună din 2010, reducându-se, în acelaşi timp, şi venitul mediu al angajaţilor cu 7%, până la 1.790 de lei pe lună, în valoare brută.
Reducerea venitului mediu per angajat este o dovadă a faptului că firmele sunt în situaţia în care trebuie să restructureze în continuare costurile cu salariile.
A crescut, în schimb, valoarea primelor cu 28%, de la 307 la 393 de lei pe lună, acesta fiind un indiciu clar că angajatorii se îndreaptă tot mai mult către un model care încurajează remunerarea în funcţie de performanţe, în detrimentul unui salariu de bază mare şi fix, indiferent de rezultatele individuale sau ale companiei.
O altă veste bună este scăderea cu 22% a fluctuaţiei de personal. Această veste bună pentru angajatori ascunde însă o realitate care pentru angajaţi nu este nicidecum confortabilă, anume că nu mai au alternative în piaţă.
În cele mai multe cazuri, scăderea fluctuaţiei nu se datorează unei consolidări a gradului de fidelizare a angajaţilor, ci este pur şi simplu efectul unei atitudini mult mai precaute. Aceeaşi atitudine mai prudentă a dus probabil la scăderea numărului de zile de concediu medical înregistrate, ştiut fiind faptul că nu de puţine ori concediile medicale nu aveau în spate un motiv real.
Astfel, numărul de zile de concediu medical a scăzut cu 42% în septembrie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut. De altfel, şi Codul muncii vizează în mod direct acest aspect, iar angajatorii au dreptul de a verifica dacă angajaţii care sunt în concediu medical chiar suferă de boala invocată, chiar dacă asta înseamnă vizitarea lor la domiciliu.
Interesant este faptul că a scăzut şi numărul de ore suplimentare efectuate, de la o medie de 2,31 de ore pe lună la 1,43.
"Aceasta indică o reducere de <turaţie> a volumului de muncă. În acelaşi timp, acest lucru confirmă şi că se reduce cererea de pe piaţă", arată studiul PayLogic.
Un alt studiu, realizat de HR Club, care urmăreşte evoluţia pieţei de resurse umane în al doilea trimestru al anului, disecă strategia de resurse umane pe care companiile au avut-o în această perioadă.
Partea bună este că aproape 90% dintre companiile participante au avut drept principală preocupare recrutarea de personal. Totuşi, chiar dacă mai multe companii au angajat oameni noi, numărul de posturi pe care le-au scos în piaţă a fost mai mic decât anul trecut.
Cei mai mulţi au căutat să angajeze specialişti, următorii candidaţi căutaţi fiind pentru poziţiile de intrare, în timp ce pentru managementul de mijloc s-au scos cele mai puţine posturi la bătaie.
Şi mai importante în strategia de resurse umane au fost în al doilea trimestru trainingul şi formarea profesională, 90% dintre companii declarând că au desfăşurat activităţi în acest sens în al doilea trimestru al anului. De altfel, alături de remunerare, activităţile de training şi dezvoltare profesională ocupă cea mai mare proporţie din bugetul de resurse umane, în timp ce cercetarea organizaţională, litigiile, compensaţiile, consultanţa în resurse umane şi comunicarea internă deţin cea mai redusă cotă de prioritate.
Potrivit Matildei Crossman, managing director al ExP România, companie care oferă programe de training şi calificare profesională, companiile investesc în medie 2.000 de euro pe an pentru pregătirea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor.
Media despre care vorbeşte Crossman este valabilă în special în cazul multinaţionalelor, aşa cum sunt clienţii companiei pe care o conduce. Cei mai mulţi vor să ofere calificări profesionale angajaţilor, mai ales pe segmentul financiar. Din acest punct de vedere, cei mai "generoşi" sunt angajatorii din telecom, industria petrolieră, a tutunului sau farma.
"Costul unei astfel de calificări se ridică la aproximativ 16.000 de euro şi în fiecare an avem circa 100 de absolvenţi. În ceea ce priveşte numărul de persoane înscrise, anul acesta am ajuns la 600", spune şefa ExP.
Aceasta a observat o tendinţă interesantă a angajaţilor români, care, spre deosebire de cei din alte ţări, sunt mult mai receptivi la ideea de a urma un training sau o calificare profesională, pe care o văd ca pe un "paşaport spre promovare".
"În 99% din cazuri, oamenii sunt foarte bucuroşi să vină la cursuri pentru că ştiu că astfel le va fi mai uşor să avanseze. Mulţi au chiar ocazia să plece mai apoi din ţară, fiind promovaţi la nivel de grup", precizează Crossman.
Din fericire pentru companiile care activează în această industrie, tot mai mulţi angajatori caută să-şi califice oamenii şi, chiar dacă sunt presaţi de restricţiile bugetare, păstrează anual un segment alocat dezvoltării profesionale.
Mai mult decât atât, pentru unele funcţii, calificările sunt obligatorii, aşa că nu ar fi de mirare dacă în următorii ani chiar angajaţii să-şi plătească aceste cursuri.
"Va fi foarte interesant ce se va întâmpla de acum încolo. În ce priveşte anul viitor, negocierile de contracte deja au început şi, pentru moment, putem spune că vom fi în linie cu 2011", comentează Matilda Crossman.
Ceea ce nu este rău, însă nici spectaculos, având în vedere că vorbim despre o piaţă în care încă nu se rulează sume foarte mari, de vreme ce are o valoare de circa trei milioane de euro.
Cu alte cuvinte, urmează un an, teoretic, bun. Studiile spun că vom avea salarii mai mari şi vom avea colegi mai mulţi la birou. Pentru toţi, ar fi bine ca realitatea economică să nu le contrazică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
