Rulajul înregistrat de piaţa RASDAQ luna trecută, în valoare de 6,5mil. euro, este cel mai scăzut din ultimii şase ani, potrivitstatisticilor BVB, după ce în perioada de boom din 2007 setransferau pe piaţă pachete de acţiuni a căror valoare a depăşit laun moment dat şi 200 mil. euro.
Conducerea Bursei de Valori Bucureşti spune că a demarat dejaprocedurile prin care firmele de pe RASDAQ sunt informate cuprivire la posibilităţile pe care le au de a se muta pe alte pieţe,în condiţiile în care statutul pieţei RASDAQ este încăneclar.
"Noi suntem în discuţii cu companiile de pe RASDAQ. Le-am trimistoate informaţiile necesare şi încercăm pe cåt posibil să ne şiîntålnim cu ei, să le spunem ce opţiuni au şi să-i asistăm îndecizia lor. În urma vizitelor noastre le explicăm ce înseamnăbursa reglementată, sistemul ATS şi purtăm discuţii inclusiv prine-mailuri. Există o echipă care se ocupă de acest lucru şi colegiimei sunt peste tot în ţară. Opţiunea este în totalitate a lor, potsă rămånă şi pe RASDAQ dacă vor. Pånă acum am avut rezul tatepozitive în urma discuţiilor avute", a declarat Va lentin Ionescu,directorul general al BVB.
Potrivit lui, nu există un termen privind aceste con - sultări şinu se poate spune cånd va dispărea efectiv piaţa pentru că încă nus-a clarificat statutul pieţei RASDAQ.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare se sfieşte să dea unrăspuns clar la întrebarea dacă piaţa RASDAQ este o piaţăreglementată sau nereglementată, cochetånd cu ideea de a rezolvaaceastă problemă prin transferul unei părţi din emitenţi caredoresc şi îndeplinesc condiţiile de listare pe piaţa reglementatăşi restul companiilor să rămånă pe un sistem alternativ detranzacţionare, care este o piaţă nereglementată.
Între timp, reprezentanţii Bursei fac demersuri pentru a convingecåt mai multe "rasdace" să se mute pe piaţa reglementată sauATS.
Pånă în prezent, marea majoritate a vedetelor de pe RASDAQ s-audecis să se multe pe piaţa reglementată şi sunt în diverse stadiide transfer al acţiunilor pe piaţa de la Bucureşti.
Deşi sunt unele companii de pe RASDAQ care au anunţat că nu vor săse mute pe Bursă, nicio companie nu şi-a arătat interesul de a setransfera pe sistemul alternativ al Bursei.
Interesul investitorilor pentru titlurile Armax Gaz Mediaş (ARAX),care era pånă de curånd cea mai lichidă companie de pe piaţaRASDAQ, s-a mai redus, după ce conducerea a declarat recent că nudoreşte să se transfere pe Bursă. O altă societate mai lichidă depe RASDAQ care nu optează pentru piaţa reglementată este IproebBistriţa (IPRU).
De cealaltă parte, titlurile Electromagnetica Bucureşti (ELMA),care a anunţat recent că vrea să se mute pe Bursă, au fost cele maitranzacţionate în ultima lună, cu un rulaj de 6,7 mil. lei (1,6mil. euro) şi au înregistrat o apreciere de 17,5% în acestinterval.
Titlurile Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS) şi Concefa Sibiu(COFI), care au anunţat de asemenea că vor să se transfere peBursă, au urcat în rulaje în ultima lună, iar acţiunile acestora aucåştigat 26% şi respectiv 12,5% în valoare.
"Investitorii de retail nu percep că ar fi o situaţie diferită cupiaţa RASDAQ faţă de acum un an sau doi. Ei sunt atraşi de unelesocietăţi de pe piaţă pentru că indiferent de discuţiile privindstatutul pieţei acestea merită atenţie. Sigur că dacă o companie depe RASDAQ afirmă că nu vrea să se mute pe Bursă este văzută altfelde investitori. În primul rånd se pune problema de lichiditate şidacă există siguranţa de a avea contrapartidă. Pentru fondurile deinvestiţii însă contează foarte mult statutul pieţei pe care estelistată o companie", spune Marcel Murgoci, directorul detranzacţionare al EstInvest din Focşani.
Fondul MEI, care deţine peste 10% din acţiunile Iproeb, a våndut înultima perioadă pachete de acţiuni la producătorul decablur.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
