"Momentul în care ne aflăm este unul foarte important, definitoriu pot spune, pentru modul în care va continua şi se va finaliza procesul de restituire a proprietăţilor şi de acordare a despăgubirilor. Acum avem ocazia de a îmbunătăţi procesul de retrocedare şi de a lua măsurile necesare care să ne permită, într-un orizont de timp mediu, să putem spune că am încheiat acest dificil capitol al reparării abuzurilor regimului comunist în materia dreptului de proprietate. Prioritatea mea pe care mi-am stabilit-o de la preluarea mandatului este să coordonez cât mai eficient comitetul interministerial de lucru, care are drept scop reformarea legislaţiei şi a procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor", a declarat Dorina Danielescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate Ziarului Financiar.
La 22 de ani de la Revoluţie, procesul de despăgubire devine însă tot mai complicat şi sunt slabe şanse ca statul să rezolve în următorii ani ce n-a reuşit să facă până acum.
ANRP este instituţia aflată în subordinea primului-ministru care centralizează dosarele de despăgubire şi este responsabilă de plata compensaţiilor pentru bunurile confiscate de regimul comunist. În ultimii şase ani, ANRP a decis cine şi câte acţiuni a avut de primit la Fondului Proprietatea.
Dorina Danielescu, 43 de ani, fost procuror-şef DIICOT, a preluat conducerea ANRP recent, în luna octombrie 2011, după demisia Crinuţei Dumitrean, apropiată PD-L. Numirea Dorinei Danielescu de către primul-ministru a luat prin surprindere opinia publică.
Venirea unui procuror la conducerea Autorităţii a avut loc la câteva săptămâni distanţă de la trimiterea în judecată a lui Remus Baciu, fost vicepreş edinte ANRP, acuzat de DNA de trafic de influenţă. Mesajul din spatele acestei numiri a fost că a venit un procuror să facă ordine la ANRP, având în vedere că de ani de zile foştii proprietari atrăgeau atenţia că există nereguli în modul de rezolvare a dosarelor.
Mandatul noului şef nu este deloc uşor pentru că zeci de mii de persoane aşteaptă să fie despăgubite, acţiunile statului la Fondului Proprietatea s-au terminat, iar plăţile în numerar sunt suspendate până în iulie 2012.
Cât a despăgubit Fondul Proprietatea: 6 ani şi 15.000 dosare
Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în 2005 pentru a compensa persoanele ale căror bunuri au fost confiscate de regimul comunist şi nu mai pot fi retrocedate în natură. Are în prezent un capital social de 13,7 mld. lei şi acţiuni la cele mai valoroase companii energetice din economie. Fondul Proprietatea a fost suficient pentru a satisface circa 11.300 de cereri de compensare care au primit 13,385 miliarde de acţiuni, potrivit statisticilor furnizate ZF de ANRP.
Alte 4.452 de dosare au fost rezolvate prin acordarea de numerar până în limita de 500.000 lei. Statul a plătit astfel de la buget 616,6 milioane de lei. Astfel, aproximând, putem spune că în ultimii şase ani circa 15.000 de persoane au fost compensate cu 13,385 mld. acţiuni FP şi cu 616,6 mil. lei.
După douăzeci de ani, statul mai pregăteşte o lege de restituire poate pentru următorii douăzeci
De acum înainte statul mai are de rezolvat alte zeci de mii de dosare, însă nu are nicio estimare privind valoarea despăgubirilor rămase de plătit pentru că încă nu a fost finalizată soluţionarea acestor dosare în teritoriu, la primării.
La nivelul primăriilor, prima autoritate la care se adresează foştii proprietari care cer restituirea bunurilor, se află în prezent circa 75.000 de dosare.
Pe masa ANRP se află circa 50.000 de dosare care nu au fost încă soluţionate, la care se adaugă alte 20.000 de dosare care aşteaptă să primească despăgubiri în numerar în valoare totală de 1,6 miliarde de lei. Mai rămân şi alte 280 de dosare care au cerut compensare cu acţiuni FP, dar nu au cum să le mai primească pentru că statul nu mai are acţiuni disponibile. Valoarea despăgubirilor pe care le solicită aceste 284 dosare este de 47 milioane de lei. Astfel, însumând aceste dosare, rezultă că circa 145.000 de dosare aşteaptă compensare în prezent, mai exact, de zece ori mai mult decât numărul de persoane care a fost despăgubit în ultimii şase ani pe legea 247/2005. Pentru rezolvarea acestor dosare ANRP are acum la dispoziţie 120 de salariaţi.
Dorina Danielescu, preşedintele ANRP, dă asigurări că proiectul de lege la care lucrează un comitet interministerial de lucru, pe care ea însăşi îl coordonează, propune instituirea unui termen pentru finalizarea procesului de restituire în natură a proprietăţilor. Potrivit unor surse neoficiale, statul ar pregăti plafonarea despăgubirilor până la maxim 300.000 lei şi eşalonarea plăţilor pe 15 ani.
Acest proiect legislativ trebuie finalizat până în iulie, când expiră termenul limită dat de CEDO statului român să găsească o soluţie eficientă de despăgubire.
Dacă nu este respectat acest termen, statul riscă să plătească integral în numerar toate dosarele de despăgubire.
După finalizare preşedintele ANRP spune că proiectul de lege va fi publicat pe site-ul instituţiei şi supus dezbaterii publice.
Obiective îndrăzneţe pentru şeful ANRP: transparenţă şi control
În anii trecuţi, foştii proprietari au susţinut că din cauză că aşteptau prea mult rezolvarea dosarelor de despăgubire au fost nevoiţi să le vândă la preţuri foarte mici către terţe persoane. Odată ajunse pe mâinile acestor terţe persoane, dosarele de despăgubire au fost rezolvate surprinzător de repede. În toamna anului trecut, chiar Remus Baciu, fost vicepre şedinte ANRP, a fost acuzat şi trimis în judecată pentru că a pretins de la patru persoane cărora li se cuveneau despăgubiri o sumă de bani reprezentând aproximativ 15% din valoarea despăgubirilor acordate de către ANRP pentru a urgenta soluţionarea prin convertirea sumei de bani în acţiuni la Fondul Proprietatea.
"De la preluarea mandatului, am cerut să se facă un control de audit adhoc privind execuţia bugetară şi activitatea desfăşurată în cadrul ANRP începând din ianuarie 2010 până în prezent. Concluziile acestui control vor fi făcute publice în următoarele săptămâni. De asemenea, doresc întărirea urgentă a capacităţii instituţionale a ANRP prin suplimentarea de personal, logistică, programe software moderne, care să facă posibilă transparentizarea activităţii desfăşurate. Vrem ca pe site-ul instituţ iei noastre să poată fi consultat stadiul actual al dosarelor", a afirmat ea.
Cu toate acestea, numirea unui fost procuror-şef al DIICOT a fost tardivă pentru că până în octombrie 2011 mare parte din FP a fost epuizat. Din 2006 şi până în 2011, persoane influente din sfera politicului au profitat de amânările de listare a fondului şi au cumpărat dosare la preţuri de chilipir, devenind astfel acţionari la fond. De asemenea, persoanele care nu au avut niciun fel de legătură cu procedura de restituire au fost compensaţi, în timp ce foştii proprietari de drept au fost forţaţi de lipsurile financiare, dar şi de vârsta înaintată, să îşi vândă dosarele de despăgubire la preţuri foarte mici.
În funcţie de modul în care va decide să plătească despăgubirile de acum în a inte, prin plafonare şi eşalonare sau prin emiterea de titluri garantate, statul îşi va asuma creşterea fie a deficitului bugetar, fie a datoriei publice, riscuri deloc de neglijat acum când zona euro se confruntă cu o criză a datoriilor suverane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
