BancaNaţională şi Minis terul Finanţelor s-au aşezat din nou miercuri lamasă cu şefii celor mai mari bănci de pe piaţă şi trezorie riiacestora pentru a discuta refi nanţarea emisiunii de obligaţiuni îneuro de 1,4 mld. euro care ajunge la scadenţă pe 29noiembrie.
Principalatemă, desigur, nivelul do bânzii la care ar putea fi rostogolităaceastă datorie, Finanţele intenţionând să transforme obligaţiunilepe un an emise în noiembrie 2009 în titluri cu maturitatea pe treiani.
Dar, fiecareparte cu interesul ei: băncile trag spre o dobândă cât mai apropiată de 5% pe an, în timp ce Finanţele ar vrea să plaseze noiletitluri la 4,5% în euro. În aceste condiţii, o zo nă de întâlnire aexpectaţiilor ar fi în tre 4,6 şi 4,8%. Nivelul final va de pin deşi de sumă, statul înclinând spre un cuan tum de până la 1,6 mld.euro (totalul datoriei scadente în noiembrie), deşi pe termen scurtnu are nevoie presantă de bani.
Vecheaemisiune a fost subscrisă la o dobândă de 4,25%, însă băncilor leeste la îndemână să invoce nivelul atât de des pomenitelor CDS-uri(cotaţiile in ternaţionale ale riscului de neplată pen truRomânia), care au oscilat vag în ul ti mele zile imediat subplafonul de 300 de puncte de bază (3 puncte pro cen tuale). Ieriurcaseră la 295 de punc te, ceea ce nu este surprinzător având învedere ten siunile iscate în zona euro de "problema irlandeză".Teoretic, dobân da rezultă din inter ac ţiunea cererii cu oferta pepiaţă, însă BNR şi Finanţele au simţit nevoia să ta tonezeaşteptările băncilor într-o discuţie "la nivel înalt" în vedereaunei armonizări a poziţiilor. Întâlnirea poate părea surprinzătoareîn condiţiile în care statul susţine în mod constant că dis pune desuficiente lichidităţi.
Caracterulsurprinzător al reuniuniieste cu atât mai mare cu cât în urmă cu douăsăptămâni avusese loc o altă întâlnire în format similar, dar fărăreprezentare "la vârf", atunci participând Şerban Matei, şefulDirecţiei operaţiuni de piaţă din BNR, Bogdan Drăgoi, secretar destat responsabil cu Trezoreria, iar de cealaltă parte a meseitrezorierii băncilor cu cele mai mari investiţii în titluri destat.
De asemenea,încă din ultima parte a lunii octombrie Finanţele începuseră săsondeze aşteptările principalelor categorii de investitori - nunumai cele 12 bănci dealeri pri mari, ci şi administratori defonduri de pensii şi companii de asigurărimari.
În fapt,discuţia suplimentară de miercuri cu şefii de bănci a venit pefondul percepţiei bancherilor că Banca Naţională le înţelege maibine punctele de vedere, în comparaţie cu stilul mai "rigid" alFinanţelor. Pe de altă parte, la emisiunile de titluri de stat înlei s-au intensificat presiunile de creştere a dobânzilor pestepragul de 7% pe an, iar statul a dat şi ceva semne de cedare în ultima vreme, chiar dacă nu pe toatefronturile.
Contactaţide ZF, reprezentanţii BNR nu au dorit să ofere in formaţii legatede întâlnirea pe teme finanţării datoriei publice. În principiu,ban ca centrală nu are legă tură cu finanţarea de fi cituluibugetar, însă situaţiile apărute în ulti mii doi ani în contextulcrizei au creat o serie de precedente. De altfel, în noiembrie 2009Finanţele au reuşit să atragă cele 1,4 mld. euro (faţă de sumaindicativă de 500 mil. euro) prin obligaţiuni pe un an exact dupăce BNR redusese rezervele minime obligatorii în valută în urma uneireuniuni speciale a Consiliului deAdministraţie.
Pe lângăfaptul că nu se găsesc sub presiunea unei nevoi stringente de cash,Finanţele beneficiază de aceas tă dată şi de excesul de lichiditatede pe piaţa monetară, rezultat in clusiv ca urmare a politicii BNR,pe lângă faptul că în continuare ce rerea de credite este scăzută.În condiţiile în care do bânzile pe o zi "riscau" să alunece sub2,5% pe an, BNR a orga nizat marţi o operaţiune de sterilizare alichi dităţii excesive, însă a absorbit numai 500 mil. lei, adicăceva mai mult de 10% din suma totală pe care trezorierii băncilors-ar fi grăbit să o plaseze la dobânda-cheie a băncii centrale de6,25% pe an.
Aşa că şiieri dobânzile overnight s-au situat la 2,67%, în timp ce ROBOR peo lună era la 4,63%, net subdobânda-cheie.
Pe piaţainterbancară cotaţiile ROBOR la şase luni - folosite ca preţ debază la creditare - coborâseră până la5,05%.
Finanţele revin la poziţia de respingere înbloc a ofertelor băncilor
Cu toatăsupralichiditatea de pe piaţa monetară, Ministerul Finanţelor s-aaflat ieri în situaţia de a respinge în totalitate ofertelebăncilor de cumpărare de obligaţiuni de stat scadente la cinci anidin cauza dobânzilor considerate de neacceptat pentru aceastămaturitate.
Sumaprogramată a fi atrasă nu era mare, 300 de milioane de lei, iarbăncile ar fi subscris aproape 800 mil. lei, însă licitaţia aeşuat. Încă de dimineaţă, piaţa indica aşteptări de randament laniveluri de circa 7,3% dacă Finanţele ar fi vrut să ridice întreagasumă de 300 mil. lei, prin raportare la mult-blamata piaţăsecundară a titlurilor de stat.
A fost vorbade fapt despre redeschiderea emisiunii lansate pe 21 octombrie,când au fost vândute obligaţiuni de 200 mil.lei la un randamentmediu de 7% pe an.
Luni, lacertificatele de trezorerie pe şase luni, Finanţele au reuşit săstrângă 791 mil.lei cu un randament mai mic de 7%, arătându-şiintenţia de a construi o curbă de randamente sub acest plafonpentru scadenţa de şase luni.
MinisterulFinanţelor s-ar putea confrunta cu probleme de lichiditate înianuarie anul viitor, când de regulă încasările bugetare suntreduse, iar banii de la Comisia Europeană probabil vor fiîntârziaţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
