"Cred că este momentul în care băncile se gândesc foarte bine ce este mai avantajos pentru ele: să aducă capital suplimentar sau să renunţe la unele din activele lor şi, în acest fel, să nu trebuiască să-şi majoreze capitalurile. Este normală consolidarea în sectorul bancar. Sunt multe bănci care sunt prea mici şi care trebuie, clar, să-şi găsească nişa prin fuziunii sau absorbţii, pentru că nu vor putea face faţă unei concurenţe crescute odată cu redresarea economiei", a declarat Mihăescu într-un interviu acordat ZF.
Ea apreciază că sistemul bancar se înscrie într-un ciclu uşor de revenire, dar are vulnerabiliăţi normale şi atât timp cât 90% din sector reprezintă băncile cu acţionari în UE, acest sector va avea şi problemele regiunii. "Pe lângă ceea ce discutăm despre România trebuie să avem în vedere şi situaţia din ţările din care vin acţionarii ma joritari în sistemul bancar." În ceea ce priveşte evoluţia creditelor neperformante, Mihăescu a amintit că la sfârşitul anului trecut s-a observat o stagnare la nivelul de 14%, însă susţine că nu este tocmai clar care este nivelul creditelor restructurate, întrucât ele pot ascun de uneori şi unele credite mai puţin performante.
Şefa misiunii IFC a afirmat că discuţiile cu o bancă pentru eventuala preluare a unor credite neperformante dintr-un anumit sector economic continuă. "Sunt încă discuţii. Nu numai cu noi, dar şi cu societăţile de private equity care sunt specializate pe aşa ceva." Divizia de investiţii a Băncii Mondiale s-a arătat dispusă să ajute băncile să proceseze şi creditele neperformante şi a investit în fonduri ce se ocupă de restructurarea acestora. Însă, până acum, nicio bancă din România nu a accesat programul IFC de preluare a activelor toxice.
Din discuţiile cu reprezentanţii sectorului bancar reiese că finanţările pe termen lung sunt o prioritate pentru bănci.
"În continuare, finanţarea pe termen lung pentru ele este o prioritate. Şi mai ales finanţarea pe termen lung care nu induce un risc de schimb ri dicat. Probabil că vor începe solicitările de finanţare pe termen lung în monedă locală, mai ales odată cu dezvoltarea proiectelor din infrastructură. Finanţarea pe termen lung este cea unde credem că vom fi solicitaţi în perioada care urmează - uneori poate numai cu produse de garantare, pentru că lichiditatea în sistem este destul de mare", a mai spus Mihăescu. Întrebată dacă au existat inclusiv solicitări ale instituţiilor de credit pentru majorarea participaţiilor IFC sau pentru intrarea IFC în acţionariatul unor bănci, Mihăescu a răspuns afirmativ fără a oferi detalii.
Ca răspuns la criză, IFC a lansat la nivel internaţional două fonduri - fondul de capitalizare a băncilor şi facilitatea de trade finance -, ambele disponibile şi pentru România.
În România, IFC nu a avut până acum cereri de capitalizare a băncilor, având în vedere că ele au fost bine capitalizate. Fondul de capitalizare a fost creat pentru bănci sistemice, care deţin cel puţin 7% din piaţa bancară şi care aveau nevoie de capital adiţional.
În ceea ce priveşte facilitatea de trade finance, Mihăescu spune că a observat o creştere a solicitărilor de produse, în prezent IFC discutând cu patru bănci emitente care fie sunt deja participante în program, fie se vor alătura acestuia.
Facilitatea de trade finance oferă băncilor confirma toare garanţii parţiale sau integrale pentru aco perirea riscului de neplată al băncilor din ţările emergente pentru astfel de tranzacţii, facilitatea ridicându-se la 3 mld. dolari. Recent, IFC a acordat un împrumut de 22,5 mil. euro Garanti Bank, astfel că firmele mici şi mijlocii, în special cele deţinute sau administrate de femei, au posibilitatea să acceseze acest program de finanţare. Totodată, Banca Româ neas că s-a alăturat programului IFC de trade finance.
Principalul risc pe care îl vede şefa misiunii IFC pentru România este acela de a nu porni motoarele de creştere economică sustenabilă, din motive externe sau interne. "Per total nu cred că are mare importanţă dacă factorii sunt interni sau externi. Important este să ajustezi din mers motoarele în aşa fel încât la sfârşitul anului să putem să spunem că am început o creştere economică sănătoasă pe care o putem continua în anul următor." Portofoliul activ al IFC în România se apropie de 700 mil. dolari. În cursul anului fiscal 2012 (care se încheie în iunie), proiectele IFC în România vor de păşi, cel mai probabil, 300 mil. dolari. Din totalul portofoliului, expunerea pe sectorul financiar este de 57%, iar restul pe energie, retail, logistică şi sănătate, potrivit şefei misiunii IFC.
IFC nu are proiecte în educaţie şi intenţionează să se implice mai mult pe partea de agribusiness şi în riscul municipal-subnaţional unde vrea să cofinanţeze partea de cheltuieli neeligibile în proiectele finanţate de Uniunea Europeană.
România a devenit membră a IFC în 1991.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
