Telefonul lui MihaiSofian sună din cinci în cinci minute. Nu răspunde la fiecare apel.Se uită la telefon în linişte - nu are nici Blackberry, niciiPhone, ci un Nokia E52, suficient de nou pentru a fi în pas cutehnologia - şi dă din cap cântărind dacă să sune sau nu înapoi maitârziu. Zâmbetul de ardelean şi gesturile molcome îl părăsescarareori şi asta e chiar de mirare pentru un om de afaceri renumitpentru mişcările rapide pe care le-a făcut în business şi pentrumodul cum a devenit unul dintre cei mai importanţi membri aicomunităţii care a făcut afaceri prin programul guvernamentalRabla.
BusinessulRematholding a fost fondat la finele anului 2003 de Mihai Sofian(57 de ani), care lucrează în industria metalurgiei de mai bine de30 de ani: "În 1979 m-am angajat în acest domeniu. Eu suntpolitehnist şi sunt dintre puţinii care au lucrat şi în producţie.Am fost şef de secţie, şef de atelier şi director comercial înaceastă industrie".
Mihai Sofian aabsolvit Metalurgia la Politehnică, specializarea metale neferoase.După ce a terminat facultatea, s-a angajat direct la Neferal,singura întreprindere de prelucrare a neferoaselor din România,unde a lucrat 19 ani.
"Am început cucupru, aluminiu, plumb şi am lucrat în toate secţiile. Amcoordonat, am condus şi 800 de oameni la un moment dat. Mi-afolosit: acum am 403 angajaţi la cele patru unităţi", povesteşteMihai Sofian.
În anii '90,era promovat ca director comercial al Neferal. I se propusesepoziţia de inginer-şef al uzinei, al doilea loc în ierarhie,poziţie pe care însă a refuzat-o.
"Acolo primeaiîntâi marfa, după care făceai lingouri, aliaje. Cei buni erau lacuptoare, cei slabi la sortare. Aşa era atunci. Sortarea era un micremat. Pentru mine rematul nu e o provocare. Este doar o anexă lace făceam înainte", îşi aminteşte acum şefulRematholding.
Următorii şapteani a lucrat într-o multinaţională, tot din acest domeniu, unde adezvoltat businessul de la zero. Fiind concurent acum cu firmarespectivă, nu vrea să-i spună numele: "business isbusiness".
În decembrie2003 a pus bazele actualului Rematholding, lucrând iniţial într-unsediu vecin cu fostul Remat Bucureşti Sud.
"Atunci aveamun singur depozit în Bucureşti şi am mai cumpărat Remat Focşani în2004", povesteşte şeful Rematholding. Un an mai târziu, pe 7 iulie2005, a cumpărat şi acţiunile de la Remat Bucureşti Sud, unde, pe osuprafaţă de 21 de hectare, sunt depozitate, tratate şitransportate rablele. În afară de Rematholding, Bucureşti Sud şiDâmboviţa, Sofian mai are colaborări cu rematurile din Slatina şiCraiova.
La nivelnaţional sunt 263 de platforme de tip Remat care participă încadrul programului "Rabla", după cum arată datele AdministraţieiFondului pentru Mediu (AFM). Dintre acestea, 13 sunt în Bucureşti,iar unul este în partea de sud a Capitalei, la capătul şoseleiBerceni, pe centură.
De la şosea, nuse vede nimic interesant. O clădire care pare a fi de birouri, darcare are un singur etaj, o poartă şi un gard verde. În businessullui Mihai Sofian nu contează nici designul, nici imaginea. Ne aflămîn exact opusul unei uzine auto. Dacă acolo intră componente noi şiies pe poartă camioane cu automobile, aici intră automobile şi iescamioane sau chiar trenuri pline de tot felul de componente, careîn acest caz reprezintă ceea ce rămâne din maşini după ce acesteatrec prin procesul de reciclare. Dacă toată lumea îşi imaginează uncentru remat ca fiind nimic mai mult decât un cimitir de maşini, seînşală.
De cum intri încurte, în partea din dreapta te întâmpină un câmp de cablurimulticolore provenite în urma resturilor de la maşinile noi, iar înstânga un adevărat munte de mousuri, tastaturi şi alte componentede calculator. Acestea urmează să intre la procesat. Nu sereciclează numai fierul rablelor, ci şi sticla, cablurile,tapiţeria şi inclusiv numerele de înmatriculare. Toate suntorganizate pe categorii şi, deşi curtea pare un haos plin cu totfelul de fiare, fiecare are locul ei şi o logică perfect pusă lapunct de omul de afaceri. Fiecare element desfăcut din maşină aredrumul său prestabilit.
Un businessparalel ar fi cel de vânzare de piese de schimb înainte de casare,dar, în condiţiile în care majoritatea maşinilor au şi peste 30 deani, puţine componente mai pot fi salvate.
"Trebuie să negândim că aceste maşini au peste zece ani. Sunt şi maşini din '70,din '75. Mai vindem un geam, dar elemente de siguranţă de la ele nuavem voie să vindem. Nu vindem motoare sau plăcuţe de frână, darmai verificăm o baterie dacă este bună", spuneSofian.
Aproximativ 80%din fierul vechi care rezultă în urma rablelor ajunge încombinatele siderurgice din România. În anii anteriori, pondereaera şi la peste 90%. Dar, şi în acest caz, decizia este luată înfuncţie de zonă, modul şi timpul de plată. Tot ce nu mai este bunintră la topit, pe categorii.
În total, MihaiSofian a investit în ultimii şase ani în businessul de reciclareaproximativ 40 de milioane euro. Iar pentru a fi competitiv pentruprogramul "Rabla", a cumpărat cel mai mare schredder (tocător demetale) din România, care a costat 3,5 milioane de euro. Dar nu afost singura maşinărie costisitoare: "Instalaţia de deşeurielectrice şi electronice, plus cablurile, a costat 2,5 milioane deeuro. Pentru a depolua rablele avem o instalaţie austriacă de41.000 de euro. Pentru vehiculele scoase din uz avem sculespeciale, pneumatice, pentru fiecare operaţiune, de 280.000 deeuro. În total, aproximativ 8 milioane de euro am investit numai îninstalaţii. Pe lângă acestea, avem 60-70 de hectare de locaţii dedepozite", spune Sofian.
În fiecareunitate a investit în modernizare, în echipamente de sortare şi detratare a rablelor, mai puţin schredder, care este doar la sediulcentral de la Bucureşti Sud.
În centrul dinBucureşti Sud, Rematholding are inclusiv cale ferată cu o lungimede 6,2 km în funcţiune, iar pentru transport lucrează direct cu CFRMarfă. Tot la infrastructură se adaugă şi suprafaţa de 30.000 demetri pătraţi betonaţi.
"Un milion deeuro am investit numai în betoane. De fiecare dată am reinvestitprofitul. Şi în continuare vom investi. Vrem să ne menţinem întop."
Mihai Sofianvorbeşte rar şi apăsat. Nu trebuie să o spună astfel încât cinevasă îşi dea seama cât este de mându de afacerea care îi generează unprofit de milioane de euro anual. Pentru că, de la creareaRematholding şi odată cu startul programului Rabla, nu a trecutniciun an, fie el de boom sau de criză, în care să nu fi avutprofit net.
În primul an,2004, Rematholding a avut un profit net de 633 de mii de euro. Anultrecut grupul Rematholding a înregistrat o cifră de afaceri deaproape 167 milioane de euro şi a generat un profit de 6,7 milioanede euro. Din această sumă, cea mai mare pondere o are Rematholding(filiala din Bucureşti), cu o cifră de afaceri de 113 milioane deeuro şi un profit de 4,8 milioane de euro.
În primelecinci luni ale acestui an, afacerile cumulate ale grupuluidepăşiseră deja pragul de 77 milioane de euro şi un profit de 1,5milioane de euro. 2011 pare un an bun, după cum spune Sofian: "În2009 a fost anul de criză şi am avut la Rematholding 75 milioane deeuro, dar în 2008 am atins 105 milioane de euro. Ca estimare, şianul acesta vom depăşi pragul de 120 milioane de euro având învedere rezultatele din primele cinciluni".
Profitulunităţilor de reciclare vine în special din faptul că pe planmondial cerinţa pentru deşeuri este foarte mare, iar ţările nureuşesc întotdeauna să îşi asigure necesarul de deşeuri. Dinaceastă cauză, piaţa deşeurilor este încă o piaţă a vânzătorului,iar cine are deşeurile hotărăşte preţul: "Nu este ca la haine, săfie piaţa cumpărătorului. Fiind bătaie pe deşeuri, încerci să-ţidezvolţi volumele cât mai mult şi să intri pe cât mai multesegmente. Noi am dezvoltat şi plastic, şi hârtie, electrice şielectronice, pe lângă activitatea cu rable. Pe lângă acestea, maişi cumpărăm maşini din piaţă şi vindem piese de schimb. Facem fier,neferoase, parţial şi reciclare selectivă", povesteşte penerăsuflate şeful Rematholding.
Mihai Sofian nueste unic acţionar în Rematholding. Deţine 50% din companie, restulfiind controlat de firma germană specializată în reciclareadeşeurilor din metale Scholz AG: "Pentru Rematholding am avut încăde la început un partener german. Dar el este în Germania, eu suntaici. El m-a ajutat cu bani. Businessul s-a dezvoltat cu finanţareade la ei. Eu conduc firma în felul următor - unde am preţul cel maibun, acolo vând. Dacă el oferă un preţ bun, îi vând lui, dacă nu,atunci în altă parte. Pe mine mă interesează să facprofit".
De fapt, săfacă profit din acest business, pentru că omul de afaceri spune cănu îl interesează alte potenţiale afaceri: "Nu vreau să mă extindpe alte domenii, lucrez numai ceea ce ştiu bine. În fiecare an seschimbă tehnologiile, apar tipuri de deşeuri noi. Investescîntotdeauna în ce apare nou. De aceea particip la conferinţe, laexpoziţii. Sunt prezent în piaţă la toate evenimentele legate dedeşeuri şi reciclare de materiale".
În acest an,Rematholding a fost singura companie de tip REMAT autorizată decătre Administraţia Fondului pentru Mediu pentru începutulprogramului "Rabla" 2011, în timp ce restul unităţilor au primitaprobare abia la aproape o lună de la demarare. Explicaţia stă înfaptul că echipa lui Mihai Sofian a fost singura care a întocmitcorect actele pentru intrarea în program, conform unui document alAFM.
Anul trecut pezona Bucureşti şi Ilfov au fost autorizate 15 centre de tip REMAT,unde clienţii din cadrul programului puteau veni să-şi casezemaşinile mai vechi de zece ani.
"Pe grup avemun compartiment format din trei persoane care se ocupă numai de<Rabla>. Acesta a fost format ca să avem posibilitatea săîntocmim documentele corespunzător şi să nu avem reclamaţii sauprobleme legate de acestea. Echipa aceasta nu face nimic decât săverifice dacă se respectă legea. Pentru mine acest lucru este celmai important. Dacă nu respecţi şi îţi vine un control, va trebuisă accepţi compromisuri, de aceea cel mai bine e să mergi pe drumuldrept", a subliniat Sofian.
"După ştirea deatunci, că am fost singurii pe Bucureşti care au fost acceptaţi,angajata respectivă a primit o primă. Pe de altă parte însă, amavut şi patru locaţii unde nu am luat autorizaţie din cauzaneîndeplinirii condiţiilor, unde am sancţionat. Pentru lucru bunpremiezi, pentru lucru prost penalizezi. Dacă îi iert, undeajungem?"
Până lasfârşitul lunii mai a acestui an, Rematholding a preluat 3.500 demaşini în cadrul programului de casare şi a eliberat tot atâteatichete.
"Suntem cudocumentele faţă de AFM şi poliţie şi mediu la zi. Sunt foartemulte controale pe <Rabla>. De aceea am făcut această echipă.Noi nu luăm mai multe tichete decât maşini la casat ca nu cumva sărămânem cu ele", a spus şeful Rematholding. În afară de cele 3.500,unităţile Remat controlate de Sofian au cumpărat de la alte centreîncă 2.500 de rable pentru procesare.
În primele treiluni ale programului "Rabla" din acest an s-au casat aproape 54.600de maşini mai vechi de zece ani, potrivit statisticilorAdministraţiei Fondului Pentru Mediu, cu 40% mai puţine decât înprimele trei luni ale programului de casare de anul trecut. Înacelaşi timp, AFM a autentificat circa 8.000 de dosare pentruachiziţia a tot atâtea maşini noi. Astfel, la trei luni de lademararea programului s-au vândut efectiv 2.700 de maşini noi pelună în cadrul programului de casare, mai puţin de jumătate decâtîn primele trei luni ale "Rabla" 2010, ponderea programului dintotal vânzări scăzând de la 50-60% la30-40%.
La începutullunii mai anul trecut AFM deja avea în registru peste 85.000 demaşini casate şi 15.400 de automobile noi vândute. În acestecondiţii, 30.600 de tichete, cu o valoare nominală cumulată de 27,5milioane de euro, sunt în continuare tranzacţionate în piaţă,posesorii acestora cerând între 1.500 şi 2.000 de lei pentru unastfel de tichet.
În prezent,volumul total al programului de casare din acest an este de 120.000de vouchere, dintre care aproape 65.500 au fost emise deja cătreunităţi Remat. Anul trecut s-au emis 190.000 de vouchere, utilizateaproape integral la achiziţia a peste 60.000 de maşini noi. Dintreacestea, 23.000 de tichete (adică tot atâtea maşini casate) au fosteliberate de Rematholding, care are astfel o cotă de piaţă de 12%.Pare puţin, dar este mult într-o piaţă foarte fărâmiţată, undepeste 250 de platforme remat îşi dispută fiecare rablă şi fiecareetapă de reciclare.
"Programul<Rabla> nu a fost făcut pentru noi, pentru rematişti, cipentru depoluare. Este pentru ecologizarea oraşelor. Maşinile vechipoluează şi când circulă, dar şi numai pentru că stau pe stradă, căau cauciucurile distruse, că nu mai au geamuri, că s-au transformatîn locuri pentru câini, abandonate, părăsite", explicăSofian.
60.000 demaşini care au fost deja casate înseamnă o suprafaţă de 60 dehectare care este eliberată. În condiţiile în care în România încăsunt peste 1,8 milioane de automobile mai vechi de zece ani, viaţaprogramului de casare, la şase ani de la demarare, este abia laînceput.
"Anul trecut,cu 190.000 de vouchere emise pentru programul de casare, a fostbine din punctul de vedere al businessului. S-au creat inclusivcozi de maşini venite la casat, dar trebuie luat în calcul că aicieste şi cel mai mare remat. Remat Bucureşti Sud a fost cel mai mareîntotdeauna şi aici au venit majoritatea maşinilor. În total, şi cuce am cumpărat de la alte unităţi, am ajuns la un total de 23.000de rable în 2010", a subliniat Sofian.
Iar faptul cărablele vin în continuare în număr mare sau că nu s-a auzit decazuri de falsificare a documentelor sau alte probleme are oexplicaţie dată de Mihai Sofian: "La un restaurant unde stăpatronul tot timpul lucrurile merg bine şi toate mesele suntservite cum trebuie. Unde nu stă, lucrurile nu merg la fel debine".
Odată cuacreditarea unui singur remat în Capitală, s-a readus în discuţiecât câştigă această afacere în urma unei rable aduse la casat -dincolo de reciclarea fierului vechi, preţul variază în jurulvalorii de 1.000 de euro. Preţul nu este nici confirmat, niciinfirmat de Mihai Sofian.
"În mod normalfiecare depozit are un preţ pentru o rablă. Un preţ am eu cu 400 deoameni, care şi depoluez maşina, şi un preţ are unul care aretrei-patru oameni şi un depozit mic, fără suprafeţe betonate sauvreo instalaţie de depoluare. Sistemul se luptă cu aceştia, nu eu.În afară, dacă nu depoluezi sau eşti prins că arunci uleiul încanalizare, eşti imediat sancţionat. În România, mai puţin",explică şeful Rematholding.
Atunci cândvine vorba de costuri, Sofian le ştie pe dinafară până la ultimulcent, de la sticlă, al cărei transport costă 145 de euro pe tonă,cauciuc sau lichide, unde se ajunge la 300 de euro pe tonă. Pentruacestea, în cadrul unităţii există o instalaţie specială care preiauleiul din motor şi cel din cutia de viteze, dar şi antigelul,acidul din baterie sau chiar lichidul deparbriz.
"Nimeni nu măîntreabă cât costă shredderul care procesează sau ce fac cugunoiul, care costă. E uşor să faci socoteala altuia. Alţii vindirect, bagă maşina în presă, o taie şi gata. Nu mai are niciuncost. Dar oare ei ce fac cu radiatoarele, cu bateriile pentru careexistă un container special. Ce fac cu acidul? Uleiul? Antigelul?",se întreabă retoric Sofian.
Omul de afaceriştie pe de rost toate costurile şi detaliile afacerii. Cu toateacestea, a venit la interviu pregătit ca niciun alt om de afacericu care am mai avut interviu până acum: cu un caiet ordonat undeerau aşezate toate cifrele şi istoricul businessului. Din caietulacela se înţelegea şi de ce curtea plină de fiare de pe centurăeste de fapt perfect organizată şi cum a reuşit Mihai Sofian săajungă la un business care se îndreaptă rapid către pragul de 200de milioane de euro.
Ce se vaîntâmpla cu businessul mai departe ar trebui să ştie fiul său, careacum este student la Cambridge, în Marea Britanie. Când vorbeştedespre fiul său, Mihai Sofian subliniază că acesta urmează cursuride patru ani la celebra universitate şi nu "versiuni scurte", decâteva săptămâni.
"Dacă lui îiplace şi se implică, e bine, dacă nu, nu. Depinde de el. Acum e înperioada de formare şi fiecare se formează cum crede. Oricum îlurmărim din umbră. Trebuie să ştie că este urmărit", a subliniatSofian. Pentru că, atât în cazul fiului său, cât şi a angajaţilorcare fac dosare pentru Rabla, există recompense şi penalizări.Toate în funcţie de rezultate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
