"Am fi extrem de fericiţi să vindem cât mai multe credite ipotecare în lei. Noi am mai făcut încercări în acest sens de-a lungul timpului, dar nu eram atât de hotărâţi ca acum. Vrem să vindem toate produsele pe varianta în lei, să schimbăm trendul şi să ne crească mai mult activele în lei", afirmă Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank.
El spune că încă din 2011 s-a văzut în bilanţul băncii o creştere mai rapidă a activelor în lei faţă de cele în euro, ponderea celor în moneda naţională fiind de circa 45%. ING oferă în prezent credite ipotecare în lei cu dobândă de 7,06% (DAE de 7,79%) pentru clienţii care îşi fac şi asigurare de viaţă, în timp ce la creditele de nevoi personale dobânda porneşte de la 11,56% pe an pentru clienţii care îşi încasează salariul prin bancă.
Confruntate cu presiunea de a-şi asigura finanţarea preponderent prin eforturi proprii, din ce în ce mai multe bănci schimbă macazul la creditare dinspre euro spre lei, semnalul orientării spre finanţările în moneda locală fiind dat şi de BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă. Piaţa ezită deocamdată să aleagă creditele în lei din cauză că dobânzile încă sunt vizibil mai mari decât la euro.
Costul riscului pe companii ne-a scăzut cu până la 50%
Scăderea cheltuielilor cu provizioanele a fost o sursă importantă de creştere a profitului brut al ING cu 26% în 2011, banca beneficiind acum de pe urma unei abordări conservatoare aplicate încă de la începutul crizei, spune Mişu Negriţoiu.
"Am avut programe de restructurare de credite şi de provizionare masivă încă din 2009 - 2010.
Am scanat tot portofoliul pentru a identifica problemele şi am provizionat foarte agresiv pe vremea când alţii nici nu se gândeau să o facă, ocupându-se doar de provizioanele din retail care intrau automat sub normele BNR. Anul trecut n-am mai avut dosare noi, iar la corporate am înregistrat o scădere a costului cu provizioanele de până la 50%."
Volumul creditelor corporate a sărit cu 30%
ING a crescut anul trecut din finanţarea economiei, divizia corporate înregistrând o majorare a volumului finanţărilor cu 30%, afirmă Negriţoiu.
El precizează că portofoliul de titluri de stat al ING reprezintă circa 12% din totalul activelor de 14,25 mld. lei (3,3 mld. euro), menţionând că finanţarea statului nu reprezintă în niciun caz un business de bază pentru banca sa.
Printre clienţii corporate noi câştigaţi de ING anul trecut se numără lanţul de hipermarketuri Cora, filiala locală a gigantului spaniol de construcţii FCC, care a participat la construirea pasajului Basarab, compania Hidroconstrucţia, retailerul online eMAG şi producătorul de ţevi TMK.
Pe segmentul pieţelor financiare Negriţoiu remarcă o creştere importantă a produselor de hedging, atât cantitativ, cât şi ca venituri generate, după mai mulţi ani în care clientela încă era reticentă în a achiziţiona produse de acoperire contra riscurilor de curs sau de dobândă.
Vom reduce din unităţi
Pe fondul investiţiilor constante în tehnologie pentru a-şi susţine modelul de business pe retail bazat pe conceptul Self'Bank, ING înregistrează un raport cost/venit relativ ridicat, de circa 58%, banca făcând eforturi pentru ajustarea costurilor spre nivelul unui raport de 50%.
"Ne gândim la optimizarea reţelei teritoriale şi vom reduce din numărul de unităţi, mai ales în oraşele care au fost cele mai lovite de recesiune şi unde planul de business nu mai poate fi realizat." ING are în prezent 207 unităţi pentru companii şi persoane fizice.
În schimb, investiţiile în tehnologie continuă.
Banca testează în prezent reacţia clienţilor la instalarea unor bancomate dedicate operaţiunilor de depunere şi de retragere de euro, putând extinde acest proiect pilot menit să acopere o slăbiciune a reţelei ING care oferă posibilităţi restrânse pentru realizarea de operaţiuni cu euro.
De asemenea, banca a înlocuit o mare parte din bancomatele destinate operaţiunilor în lei cu maşini mai performante şi mai sigure care permit ca banii depuşi de un client să fie folosiţi automat pentru retrageri ordonate de alţi clienţi, rezultând astfel economii la manipularea de numerar.
Pe de altă parte, Negriţoiu spune că ING a făcut economii semnificative anul trecut prin reducerea costurilor cu chiriile. Numai mutarea sediului central din Palatul Kiseleff în clădirea Crystal Tower de lângă Piaţa Victoriei înseamnă o reducere a chiriei cu circa 25%.
Locul nouă la active, locul patru la profit
Cu o creştere a activelor de 18%, până la 14,2 miliarde de lei (3,3 mld. euro), olandezii de la ING au avansat anul trecut pe locul nouă în clasamentul pieţei, trecând în faţa grecilor de la Bancpost, cu o cotă de piaţă de 4,04%.
După profitul calculat după standardele româneşti de contabilitate, ING s-a clasat pe locul 4 după BRD, Raiffeisen şi Banca Transilvania, cu un câştig de 127 milioane de lei, numărându-se printre puţinele bănci cu profil universal care intră în top 10 profituri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
