"Circa 10% dincifra de afaceri vine din produsele pe care le livrăm hotelurilorşi restaurantelor", spune Ştefan Pădure, 35 de ani, vicepreşedinteal Angst, companie controlată de familia Minea.
Acest segment din businessul Angst este maipuţin vizibil, în condiţiile în care reprezentanţii companiei auvorbit cu precădere despre partea de producţie şi cea deretail.
Fabrica Angst din Buftea producetopingurile pentru Pizza Hut, livrează şuncă pentru McDonald's şicrenvurştii pentru hot-dogul vândut la Ikea.
"Am venit şi cu produse mai exotice, carnede vită din Argentina sau America, am adus şi carne de cangurpentru hotelurile lui George Copos, dar nu a mers", explică ŞtefanPădure, care lucrează pentru Angst din 1997.
Profiturile din vânzările pe care Angst leface în hoteluri şi restaurante nu sunt mari, însă existăposibilitatea ca în următoarea perioadă producţia pentru acestsegment să crească cu circa 10 procente. Până atunci, Angst facepaşi către pieţele din vestul Europei cu ajutorulexporturilor.
2 mil. euro, exporturi de salam deSibiu
Angst şi-a bugetat pentru acest anexporturi în valoare de circa 2,5 milioane de euro, aproximativ 5%din cifra de afaceri previzionată pentru acest an, dublu faţă deanul trecut. Cifrele estimate în cazul exportului arată o creştereimportantă, în condiţiile în care în urmă cu trei ani compania nicinu se gândea la piaţa externă.
Cu toate că exporturile companiilor dinindustria alimentară cresc cu paşi mici, orientarea către piaţaexternă pare a fi o soluţie, în condiţiile în care consumul interneste departe de nivelul din urmă cu trei ani, când înregistra rateanuale de creştere de circa 10%. Totuşi, chiar dacă şi altecompanii, precum Aldis Călăraşi, fac exporturi, valoarea produselorcare ajung în vestul Europei reprezintă acum doar o mică parte dinafacerile companiilor din industria mezelurilor.
Ştefan Pădure speră ca în câţiva aniexporturile să se întoarcă la valorile de acum 20 de ani, cândfabrica din Sinaia, unde Angst produce acum salamul de Sibiu, eraunul dintre cei mai mari exportatori din sector şi trimitea toatăproducţia în Rusia, ţările nordice, Olanda sau Germania.
"Nu putem merge în Germania cu crenvurştişi să ne aşteptăm să îl batem pe neamţ. Salamul de Sibiu esteprodusul locomotivă al exporturilor, vindem şi alte produseproaspete pentru magazinele româneşti din Vest."
Angst a reuşit să iasă la export în UniuneaEuropeană cu salamul de Sibiu şi alte specialităţi abia după cecompania a fost prezentă la târguri şi expoziţii în domeniu.Salamurile uscate produse de Angst ajung pe rafturilehipermarketurilor Tesco din Ungaria, dar şi în Germania, Italia,Anglia sau Spania.
Prezenţa Angst în străinătate cu produsesub brandurile companiei este importantă, în condiţiile în carejumătate din exporturile de produse agroalimentare ale Românieisunt cereale brute.
Anul trecut companiile româneşti careproduc mezeluri au făcut exporturi de sub 50 de milioane de euro,sub 2% din valoarea totală a exporturilor de produseagroalimentare.
Dacă exporturile şi livrările către HoReCa(hoteluri, restaurante) sunt nişe importante în activitateacompaniei, cea mai mare parte a veniturilor Angst este generată decele 25 de magazine din lanţul propriu de retail.
"Cam 50%-60% din cifra de afaceri vine dinlanţul propriu, 30% din alte hipermarketuri, 10% din hoteluri şirestul din exporturi şi de la clienţi mici", precizează Pădure,care s-a mutat în urmă cu şapte ani în Mogoşoaia pentru a fi maiaproape de fabrica din Buftea a companiei.
Merg înainte cu investiţiile peretail
În ultimii trei ani Angst s-a concentrat peinvestiţiile în reţeaua proprie de retail, care a ajuns în prezentla 25 de magazine, planurile pentru acest an ţintind către un numărtotal de 35 de unităţi.
Pădure spune că toate cele 10 magazine pecare Angst îşi propune să le deschidă în acest an vor fi înBucureşti, pentru că anii trecuţi compania a fost nevoită sărenunţe la cele două magazine pe care le avea în Cluj şi Oradea, caurmare a diferenţelor dintre piaţa din vestul ţării şi cea dinCapitală.
"Am închis magazinele din Cluj şiOradea.Sunt douăpieţe ciudate. Cei din Oradea merg în Ungaria la Tesco, în timp ceclujenii preferă magazinele de la care au cumpărat toatăviaţa."
Reţeaua de magazine proprii este ostrategie adoptată şi de alţi jucători din industria mezelurilor,precum Unicarm sau CrisTim. Totuşi, o mare parte din companii încăse înghesuie să ajungă pe rafturile hipermarketurilor chiar dacăsunt şi retaileri care spun că în prezent are loc o întoarcerecătre magazinele mici, de cartier.
"Avem zone neacoperite în Bucureşti.Piaţa Amzei este o zonă bunăde vânzări şi Dorobanţi este o zonă bună, dar nu găsim un spaţiupentru magazin. Investiţia minimă într-un magazin al Angst este de200.000 de euro, suma putând creşte până la 1 milion de euro înfuncţie de suprafaţă."
Ştefan Pădure spune că acum este mult maiuşor să deschidă un magazin, în condiţiile în care în toiul crizeiAngst nu a avut forţă să liciteze de la egal la egal cu băncilepentru închirierea spaţiilor de la parterul blocurilor.
Piaţa locală a mezelurilor se ridică lacirca 1 miliard de euro, mai mult de jumătate fiind acoperită desalamuri, crenvurşti şi cârnaţi. Pe această piaţă Angst intră încompetiţie cu afaceri de familie precum CrisTim, Unicarm, Caroli,Aldis sau Elit Cugir.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
