Cercetarea realizată în decembrie 2011 de firma Business Management Techno logies care administrează platforma de consultanţă online Manageranticriză.ro reprezintă primul studiu de acest tip de pe piaţa locală şi analizează evoluţia din ultimii cinci ani a celor mai mari jucători din industrie.
Jobul headhunterului este să "fure" managerul de top dintr-o companie şi să-l plaseze într-o companie concurentă.
El primeşte, în medie, între 10.000 şi 30.000 de euro pentru recrutarea unui CEO, adică o treime din salariul mangerului plasat. Cei 200 de manageri plasaţi anual de headhunteri sunt cel mai bine plătiţi angajaţi din România, iar seriozitatea şi menţinerea unui networking solid reprezintă elemente-cheie ale unui headhunter de succes.
Pentru un proces de headhunting, o companie de executive search investeşte minimum 3.000 de euro, bani folosiţi pentru telefoane (uneori sunt sunaţi peste 250 de potenţiali candidaţi), anunţurile de recrutare web, întreţinerea networkingului cu candidaţii (îi scot la masă sau la concerte, de exemplu), testările candidaţilor (la solicitarea clientului), costurile administrative cu sediul şi cu salariile consultanţilor.
"Fiecare companie are propriul model de business şi strategie de maximizare a valorii într-un interval de timp anume. Totuşi, scăde rea preţurilor, a comenzilor şi implicit a gradului de ocupare conduce la o cotă de profit diminuată, având în vedere că există o serie de costuri fixe care evident nu urmează acelaşi trend. În costurile semnificative ale unei companii de executive search sunt incluse cheltuielile salariale, comisionul de referral (interne sau către birourile din străinătate care au generat lead-ul) şi servicii externe (atunci când modelul de business se axează pe evitarea personalului angajat în mod direct)", a spus Cristian Bişa, autor al studiului. El este proprietarul companiei care administrează platforma de consulanţă Manager anticriză.ro, activând în domeniul consultanţei de afaceri, producţiei şi comercializării de software financiar şi managerial. Doctor în relaţii economice internaţionale (Academia de Studii Economice) şi absolvent al unui MBA obţinut în cadrul şcolii de afaceri The Fuqua School of BusinessDuke University (SUA), Bişa a lucrat anterior, local şi regional, pentru firme de consultanţă strategică precum McKinsey şi Oliver Wyman.
Comisionul perceput de o firmă de executive searh variază în funcţie de pachetul managerului plasat, de regulă între 28 şi 33% din valoarea netă a salariului obţinut de manager în primul an. Deşi media tarifelor este cuprinsă între 10.000 şi 30.000 de euro pentru fiecare poziţie, în unele proiecte se poate depăşi această sumă.
Statul ar putea deveni în curând unul dintre cei mai mari clienţi ai headhunterilor, având în vedere că în acordul cu FMI şi-a asumat introducerea managementului privat la companiile de stat, cu ajutorul headhunterilor.
De asemenea, o ordo nanţă de urgenţă (OUG 109) obligă toate companiile de stat şi regiile auto nome să-şi aleagă noi membri de board, cu ajutorul firmelor de recrutare.
Managerii din bunuri de consum, mai bine plătiţi decât bancherii
Cercetarea arată că la nivelul anilor 2009-2010 cel mai bine plătiţi top manageri lucrau în FMCG, departamentele cel mai bine remunerate din aceste companii fiind cele de vânzări, marketing şi financiar-contabil, excepţie făcând companiile care comercializează produse electrice şi electrocasnice, unde salariile nu sunt atât de mari. Astfel, pentru top managerii de pe piaţa bunurilor de larg consum se poate ajunge la pachete de până la 10.000 de euro dacă sunt incluse şi comisioanele.
Unilever, P&G sau Indesit sunt doar câteva dintre companiile din FMCG care şi-au schimbat CEO-ul în această perioadă, aceştia devenind astfel cei mai importanţi contribuabili la creşterea business-ului headhunterilor.
Bancherii au trecut pe locul doi în topul celor mai bine plătiţi top manageri, întrucât bonusurile acestora s-au redus simţitor în 2010 pe fondul crizei economice. Deşi salariile de bază din cele două domenii nu sunt cu mult diferite, variind între 2.500 şi 7.000 de euro, comisioanele şi bonusurile sunt mai mici în cazul bancherilor, lucru care afectează veniturile totale.
Există o reţetă prin care poţi deveni un bun headhunter?
Ca să fii un bun headhunter trebuie să cunoşti foarte bine noutăţile din mediul de business, să fii capabil să înţelegi şi să asimilezi rapid informaţii despre un domeniu de activitate cu care poate nu prea ai avut tangenţă şi să reuşeşti să înţelegi profilul executivului de care are nevoie o companie la momentul respectiv. Abilităţile de comunicare şi cunoştinţe solide în domeniul leadershipului, dar şi al comportamentului oamenilor sunt de asemenea extrem de importante. La fel ca în industria trainingului, clienţii în executive search se câştigă de cele mai multe ori în funcţie de numele headhunterului, şi nu al companiei. De aceea mulţi au reuşit să aibă aceeaşi clienţi încă de la începerea activităţii, însă majoritatea au acumulat de-a lungul timpului o serie de riscuri din cauza lăcomiei care a caracterizat tot mediul de business în toată perioada de boom economic. O singură plasare de executiv făcută în grabă sau chiar comportamentul inadecvat al unui consultant la interviu poate aduce pierderi de zeci sau sute de mii de euro pentru o firmă de executive search, iar efectul este pe termen lung.
Anii de criză au schimbat, la fel ca în toate industriile, modul în care headhunterii fac business. Angajatorii - clienţi au prelungit procesele de selecţie şi pun candidaţii în concurenţă pentru a negocia mai bine cu ei. Dacă înainte de criză companiile aveau aproximativ 50% din proiectele de recrutare pentru firme noi sau pentru joburi nou-create, iar restul erau pentru înlocuire, în prezent 95% din serviciile de executive search au ca scop înlocuirile.
"Există câteva motive frecvente care au condus la această situaţie: expaţii care îşi finalizează contractul şi sunt înlocuiţi cu persoane cu experienţă similară sau mai redusă, având şi costuri salariale sensibil mai mici decât cele aferente expaţilor, faptul că majoritatea industriilor nu se mai dezvoltă în ritm suficient de alert pentru a cere angajări pe poziţii noi sau că multe companii realizează că o parte dintre executivii care străluceau în boom nu mai strălucesc în recesiune şi sunt nevoite să-i înlocuiască din cauza rezultatelor modeste", a spus Cristian Bişa.
O piaţă diferită de cea internaţională
Niciunul din jucătorii din top 5 de pe piaţa de executive search la nivel mondial - Korn/Ferry, Heidrick&Struggles, Egon Zehnder, Spencer Stuart şi Russell Reynolds- nu are prezenţă locală, deşi unele din aceste companii au o tradiţie de peste 50 de ani în recrutarea de executivi de top. În schimb, necesitatea recrutării de executivi de top în România cu ajutorul headhunterilor a venit odată cu tendinţa multinaţionalelor de a-şi înlocui expaţii cu manageri locali, fenomen care a început la jumătatea anilor '90, companiile străine fiind principalii clienţi serviciilor de executive search. De aceea, mai în glumă, mai în serios, chiar şi headhunterii locali recunosc faptul că nu se poate compara piaţa locală de executive search cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional.
La nivel global, piaţa de executive search se ridică la o valoare de 5-6 miliarde de euro, iar jumătate din valoarea acesteia se regăseşte în afacerile head-hunterilor din America de Nord, unde a fost creată şi dezvoltată această industrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
