MSD este prima companie care a calculat şi a comunicat impactul acestor măsuri asupra businessului.
Recent, în prima sa conferinţă de presă, noul ministru al sănătăţii Ritli Ladislau a anunţat că doreşte să introducă două taxe în industria de medicamente: clawback - presupune taxarea creşterii vânzărilor şi payback - taxarea vânzărilor totale.
Prin introducerea acestor taxe, ministerul încearcă să stabilizeze cheltuielile cu medicamentele, dar şi să strângă bani, în condiţiile în care fondurile nu sunt suficiente, dar nu a anunţat însă care va fi forma finală a celor două taxe. La ultima rectificarea bugetară, Sănătatea a primit 80 mil. euro deşi ceruse 1 mld. euro, ceea ce l-a făcut pe fostul ministru Cseke Attila să demisioneze. Pe de altă parte, piaţa de medicamente a avut creşteri importante de vânzări în ultimii ani. Astfel în 2005 piaţa farma era de 1,3 mld. euro, iar anul trecut a ajuns la 2,2 mld. euro, respectiv un avans de 70%.
Potrivit gandul.info, taxa clawback ar putea să fie de 70% (aplicată oricărei creşteri mai mari de 10% comparativ cu anul 2009) şi o taxă payback de 12% din vânzări pentru originale (şi 7% pentru generice - medicamente produse de companii după ce expiră patentul unui original). Simularea MSD a fost făcută pe această versiune.
Clawback-ul se aplică doar medicamen telor eliberate cu prescipţie medicală.
Impact în vânzări şi în profitul operaţional
"Aplicarea ultimei versiuni a taxelor ar determina scăderea vânzărilor nete cu aproximativ 20% în primul an de aplicare", a spus Steve Warner, managing director al companiei far maceutice MSD (Merck Sharp & Dohme) Ro mânia.
O legislaţie clawback există în România şi reprezintă 5-11% din vânzări, însă este neclară, astfel că puţine sunt firmele care au plătit.
Warner, 46 de ani, care a preluat în mai anul acesta poziţia din România, mai explică faptul că pentru a-şi menţine profitul operaţional după o eventuală introducere a acestei taxe va trebui să-şi reducă investiţiile cu 50%.
Potrivit datelor MSD care citează un raport al firmei Mind Research & Rating, în 2010 profitul EBIT (profit înainte de impozite şi cheltuieli cu dobânzile) al producătorilor de medicamente (internaţionali fără Roche) a fost de 545 milioane de lei (129 milioane de euro), iar taxa de clawback va şterge tot profitul operaţional al acestor companii.
Conform aceloraşi date, EBIT ca procent din vânzări s-a înscris pe un trend descendent în ultimii ani, înregistrând un reviriment uşor în 2010.
"Investiţiile se ridică la peste un sfert din cifra de afaceri, aici introducând studiile clinice (evaluări ale medicamentelor noi apărute pentru a se vedea reacţia pacienţilor dintr-o ţară; persoanele care participă la aceste teste nu plătesc tratamentul), investiţiile în oameni (salarii, traininguri etc.), bunuri şi servicii, dar şi promovarea la medici", a mai spus Warner.
MSD a avut anul trecut (împreună cu Schering Plough) o cifră de afaceri de 454,7 mil. lei (108 mil. euro - în perioada iulie 2010 - iunie 2011), potrivit datelor companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim România.
Spun că nu mai pot susţine noi modificări
După fuziune, MSD a ajuns la peste 200 de angajaţi în România, din care jumătate sunt reprezentanţi medicali.
Warner adaugă că este de acord cu ideea de clawback în măsura în care ar taxa creşterile de peste 5-10% faţă de anul anterior, dar nu este de acord cu taxa de payback.
Întrebat de ce companiile farma nu pot susţine noile măsuri în forma propusă de autori tăţi având în vedere că ani în şir piaţa farma a avut creşteri de 15-20% şi prin urmare şi businessul firmelor, Warner a răspuns: "Legea pri vind cele mai mici preţuri din Europa şi modificarea sistemului de referenţiere de pe lista C2 ne afectează şi nu mai putem susţine noi modificări".
Preţurile medicamentelor cu prescripţie din România se stabilesc prin analiza comparativă a preţului din alte state, preţul de aici fiind calculat sub nivelul minim european. Pe de altă parte, recent, preţurile la care producătorii sunt plătiţi pentru medicamentele destinate unor afecţiuni grave precum cancer, diabet, HIV/SIDA, tuberculoză, transplant (grupate în lista C2) sunt stabilite după o nouă metodologie. Astfel că sunt decontate medicamentele cele mai ieftine, care sunt cele generice, iar tratamentele actuale fie sunt schimbate, fie pacientul plăteşte în plus pentru ele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
