Oamenii de afaceri cer din nou BNR să reducădobânda-cheie şi să forţeze băncile să ieftinească creditele înlei, criticând totodată în termeni duri indiferenţa faţă deprăbuşirea consumului, principalul motor care ar fi putut să tragăpentru revenirea economiei.
Consiliul deAdministraţie al BNR discută astăzi, pentru prima dată în 2011,nivelul dobânziicheie la lei, însă analiştii bancari se aşteaptădin nou la o menţinere la nivelul de 6,25% pe an, atins încă dinmai anul trecut. "Dobânda ar trebui redusă pentru relansareaconsumului. Măcar cu o zecime de procent, dar nu cred că va fi niciatât", este de părere Viorel Cataramă, proprietarul afacerii Elviladin industria mobilei.
Datelestrânse de ZF la începutul săptămânii arată că în decembrievânzările din sectorul alimentar şi al băuturilor au fost mai slabechiar decât la sfârşitul lui 2009, transmiţând un mesaj dezolantoamenilor de afaceri, care îşi puneau speranţ ele în revenireaconsumului de sărbători. Pe primele zece luni din 2010, vânzăriledin retail au fost cu 5% mai mici decât în perioada similară aanului precedent, potrivit celor mai recente date aleStatisticii.
După doi anide recesiune în care BNR a ales să se uite doar la inflaţie,oamenii de afaceri şi-au pierdut însă speranţa pentru o salvareprin ieftinirea creditării.
"BNR areprogramul ei, indiferent de opinia pe care mi-o exprim eu sau alţioameni de afaceri români. Nu are nicio importanţă ce cred oameniide afaceri legat de dobânda de referinţă pentru că BNR ţine contdoar de programul pe care îl are", a declarat Vladimir Cohn,proprietarul producătorului de ambalaje din hârtie şi cartonEcopack Ghimbav.
În Cehia,banca centrală a coborât dobândacheie de la 3,75% la începutul lui2008 la 0,75% pe an în vara trecută, iar economia a reuşit să iasădin recesiune la sfârşitul lui 2010, în timp ce inflaţia a foststabilă în jurul nivelului de 2% pe an. BNR a încercat să convingăbancherii să ieftinească creditele lăsând mai mulţi lei pe piaţă,iar dobânzile pentru scadenţele scurte au coborât chiar sub nivelulde 4% pe an, considerabil sub nivelulratei-cheie.
Totuşi, mişcarea nu s-a transmis până laclienţi, bancherii invocând riscul ca dobânzile să urce din nou, îneventualitatea în care BNR ar încerca să contracareze eventualepresiuni de depreciere a cursului sau creşteri alerte de preţuri.Menţienerea dobânzii-cheie a fost de altfel interpretată ca unindiciu pentru o asemenea politică.
Chiar şianaliştii consideră acum că inflaţia nu mai este o problemă atât deimportantă, însă nu îndrăznesc să mizeze pe o relaxare a politiciimonetare.
"Ca urmare apersistenţei contracţiei cererii interne şi a efectului de bază,este foarte probabil ca inflaţia să scadă într-un ritm similar cucel în care a crescut în semestrul doi al anului trecut. Pe de altăparte, probabilitatea apariţiei unor efecte de runda a doua alemajorării TVA, incertitudinea eficienţiei măsurilor de consolidarefiscală şi o posibilă creştere a preţurilor administrate suntargumente în favoarea unei evaluări prudente pentru luarea decizieide politică monetară", spune Florian Libocor, economistul-şef alBRD. El se aşteaptă astfel ca banca centrală să menţină astăzi atâtdobânda, cât şi cerinţele privind constituirea de rezerve minimeobligatorii.
BNR s-aoprit cu scăderea dobânziicheie la leu în mai anul trecut, după ceGuvernul a anunţat măsura şoc de majorare a TVA de la 19% la 24%,care s-a văzut aproape imediat în saltul preţurilor de consum -inflaţia a urcat de la 4% spre 8%.
La rândullor, bancherii au oprit din vara trecută ieftinirea creditelor.Dobânda anuală efectivă la creditele de consum în lei a urcat de la17% în mai anul trecut la 18% în octombrie, rămânând astfel maimare decât la începutul lui 2008, înainte de debutul crizei pe planlocal.
"Nu existănicio legătură în piaţă între ceea ce face BNR şi ce fac băncilecomerciale. Cred că BNR ştie acest lucru, dar nu este interesată săfacă ceva pentru că dacă ar fi, ar avea pârghiile necesare. BNR artrebui să facă o legătură între deciziile sale şi ce se întâmplă înpiaţă, ceea ce înseamnă că ar trebui să folosească atribuţiile pecare le are", este de părere omul de afaceri Dan Şucu, proprietarulafacerii Mobexpert.
GuvernatorulMugur Isărescu şi-a justificat în mai multe rânduri reticenţa faţăde reducerea dobânzii-cheie prin riscul încurajării unor speculaţiide curs împotriva leului.
Totuşi,experienţa de la sfârşitul lui 2010 arată că leul nu are nevoie dedobânzi atât de mari pentru a rămâne stabil în faţaeuro.
"Cel maiprobabil BNR va menţine rata de politică monetară nemodificată la6,25% pe an oferind ca explicaţie inflaţia ridicată, deşi propriaprognoză a inflaţiei (care ar urma să coboare la 4,3% în trimestrulal treilea - n. red.) permite reducerea ratei cheie cu până la unpunct procentual. Totuşi, pentru un semnal pozitiv, dar şi pentru aajuta statul în a obţine finanţare mai ieftină în monedă locală, nueste exclusă reducerea facilităţii de depozit", spune NicolaieAlexandru- Chideşciuc, economistul-şef al INGBank.
Mai mult,dobânda de politică monetară ajunge din nou să fie un indicatordoar formal, fără o relevanţă clară pentru piaţă, având în vederedecuplarea de lungă durată faţă de ratele utilizateefectiv.
BNR aorganizat în ultimele patru luni din 2010 doar patru licitaţiipentru sterilizarea excesului de lichidităţi în depozite cu dobândăde 6,25% pe an, însă de fiecare dată a acceptat doar o fracţie micădin sumele oferite de băncile comerciale.
"Riscurilela adresa ţintei de inflaţie pentru 2011 (de 3% - n. red.) suntrelativ ridicate şi ele provin în special din zona preţuriloradministrate. În acest context cred că politica monetară trebuie săîşi menţină conduita preventivă", spune Ionuţ Dumitru,economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Rozalia Pal,economistul-şef al UniCre dit Ţiriac Bank, consideră de ase meneacă banca centrală nu va schimba nimic în şedinţa deastăzi.
"Deocamdată,lichiditatea este abundentă pe piaţa interbancară, prin urmare BNRva dori probabil să menţină rezervele minime obligatorii lapasivele în lei. Pentru rezervele la pasivele în valută, relaxareava fi probabil simultană cu scăderea pentru cele pe lei, astfelîncât această măsură să nu încurajeze creditarea în valută", spuneRozalia Pal de la UniCredit.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
