Forarea acestei sonde va dura circa 90 de zile, iar pentru fiecare zi de foraj cele două companii vor scoate din buzunar un milion de dolari pentru a plăti un vapor de un miliard de dolari proiectat special pentru Marea Neagră, pentru acest tip de lucrări, Deepwater Champion. Vasul tocmai a finalizat lucrări de foraj pentru Turcia.
Practic, dacă în 90 de zile săparea sondei va aduce informaţii potrivit cărora perimetrul Neptun poate fi dezvoltat din punct de vedere comercial, investiţiile pot ajunge până la 10 miliarde de dolari, acesta fiind cel mai costisitor pariu făcut vreodată cu subsolul României, prima ţară din lume care a avut o producţie de petrol în urmă cu mai bine de 150 de ani de zile.
Un succes ar schimba fundamental energia din România
"Împreună cu partenerul nostru ExxonMobil dezvoltăm un proiect unic pentru România. Explorarea în ape de mare adâncime implică riscuri investiţionale mari şi necesită investiţii de mai multe sute de milioane de dolari, dar un eventual succes ar schimba fundamental perspectivele sectorului energetic românesc", a spus Johann Pleininger, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de explorare şi producţie.
Reprezentanţii companiilor implicate în acest proiect avertizează însă că forajul de explorare, în special în zone neexplorate din Marea Neagră, poate conduce sau nu la o descoperire. "Dacă se va confirma o descoperire comercială, dezvoltarea ulterioară a perimetrului Neptun va avea un impact industrial, social şi economic pozitiv semnificativ asupra României", mai spun oficialii Petrom şi ai ExxonMobil.
Un gigant în Marea Neagră
Pentru a fora această sondă de explorare, cele două companii au adus în perimetrul Neptun din Marea Neagră vaporul Deepwater Champion, un gigant cu o lungime de 229 de metri, construit anul trecut, care a costat un miliard de dolari şi care poate să sape la adâncimi de peste 3.000 de metri.
Reprezentanţii ExxonMobil spuneau recent că o zi de lucru cu acest vapor costă un milion de dolari şi că şansele de a găsi ceva sunt mai mici de 30%, fiind necesari chiar şi zece ani pentru dezvoltarea completă a zăcământului în cazul unui eventual succes.
Reprezentanţii Petrom erau şi mai rezervaţi în urmă cu câţiva ani şi spuneau că rata de succes pentru astfel de explorări este de circa 10-15%, iar rata de recuperare pentru un zăcământ este de 35-40%.
Început în forţă
Aventura Petrom şi ExxonMobil în perimetrul Neptun din Marea Neagră a început în vara anului 2009 când cele două companii au adus un vapor de 160 de milioane de dolari pentru a face lucrările de seismică 3 D pe o suprafaţă de circa 3.000 de kilometri pătraţi din totalul de 9.900 de kilometri pătraţi pe care-i măsoară perimetrul Neptun. Această seismică constă în producerea unor unde acustice şi apoi înregistrarea undelor reflectate de straturile geologice.
Pe scurt, aceste unde fac un fel de radiografie tridimensională, la adâncimi care pot ajunge şi la 7.000 de metri. Dacă sunt rezerve de hidrocarburi, acestea apar ca nişte "pahare întoarse".
Faptul că Petrom şi ExxonMobil au decis ca după doi ani să meargă mai departe, urmând să foreze prima sondă de explorare de apă adâncă din apele româneşti ale Mării Negre înseamnă că acele "pahare întoarse" au fost descoperite, urmând acum să se dovedescă că ele sunt în realitate pline cu hidrocarburi.
De cele mai multe ori însă, doar o sondă nu este de ajuns pentru a putea spune cu siguranţă dacă un zăcământ este sau nu bogat în resurse.
Cert este că Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, deja scoate 17% din întreaga producţie din Marea Neagră, compania având în concesiune două perimetre, Istria şi Neptun, dar producţia nu vine de la mari adâncimi, zonă în care compania română a decis să se aventureze alături de ExxonMobil.
Club select pentru o miză secretă
Petrom şi americanii de la Exxon nu sunt însă singurele companii care au decis că este timpul să vadă dacă în adâncurile Mării Negre se ascund sau nu comori de hidrocarburi.
Ruşii de la Lukoil au două perimetre concesionate în Marea Neagră cu o suprafaţă totală de 2.000 de kilometri pătraţi, pentru care au anunţat investiţii pentru următorii trei ani de circa 400 de milioane de dolari. În cazul unui succes, sumele alocate de ruşi ar putea ajunge la 1,5 miliarde de dolari.
Britanicii de la Melrose au spus şi ei că pentru explorări în Marea Neagră sunt gata să investească în prima fază 130 de milioane de dolari.
Singurul lucru despre care nu se ştie nicio informaţie în acest moment este dimensiunea rezervelor de hidrocarburi care ar putea fi îngropate în apele adânci ale Mării Negre. Nimeni până acum nu s-a avântat să lanseze vreo estimare, potenţialul de petrol şi gaze al zonei de mare adâncime a Mării Negre fiind deocamdată un mister.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
