De mai multe zile, fără întrerupere, leul se apreciază faţă de euro. După ce, începând din 8 mai, piaţa valutară - deşi nu a dat semne de destabilizare - a trecut prin multe momente dificile. Moneda naţională s-a depreciat de la 4,40 la 4,46 lei pentru un euro într-un timp foarte scurt. De foarte multă vreme cursul de schimb nu a mai trecut, într-un timp atât de scurt, peste atât de multe praguri. Dar în tot acest timp, în care pieţele valutare din întreaga regiune din această parte a Europei au fost supuse unor şocuri provocate de turbulenţele prin care trec Grecia, Spania, Italia şi de riscul recesiunii în zona euro, leul a avut şi are în continuare cel mai bun comportament.
Dacă am lua în calcul numai problemele din aceste zile dificile, în condiţiile în care piaţa valutară nu s-a destabilizat şi nici nu dă semne de destabilizare, şi tot ar fi greu de acceptat preziceri potrivit cărora cursul va sări la 5 lei pentru un "euro" în acest an. Şi chiar dacă prezicerile "au fost făcute cu subiect şi predicat", cum a declarat pe 11 iunie un cunoscut analist economic. După care, hodoronc-tronc, s-a repezit în guvernatorul BNR: "Mugur Isărescu nu prea mai are subiect şi predicat (…) spunând că acest curs (cel de 5 lei pentru un euro - n.a.) supără rău". Probabil, cunoscutul analist se încumetase să citească fără ochelari şi a văzut "supără rău" în loc de "suferă rău". Căci guvernatorul BNR declarase, cum nota Mediafax în 5 iunie: "O asemenea prognoză (5 lei/euro - nota Mediafax) suferă. Aş spune că suferă rău."
Aşadar, nu e albă ci neagră. Nu e vorba că prognoza l-ar fi supărat pe guvernatorul BNR, ci prognoza însăşi suferă. Suferă rău prin inconsistenţă. Mai cu seamă, suferă prin faptul că este eronată, a continuat guvernatorul. Sugerând că banca centrală nu va lăsa cursul să urce, în condiţiile aprecierii dolarului faţă de euro şi a euro faţă de leu, până la un nivel care ar afecta puternic economia.
Fără îndoială, o dublă depreciere a leului - faţă de euro şi, totodată, faţă de dolar, până la niveluri riscante - ar pune în dificultate stabilitatea preţurilor şi, mai departe, stabilitatea financiară. Banca Naţională, cum bine se cunoaşte, nu are ţintă de curs. Are numai ţintă de inflaţie. Dar dacă rata de schimb pe piaţa valutară ar tinde să o apuce pe căi periculoase, de natură să destabilizeze sistemul preţurilor, intervenţiile Băncii Naţionale nu ar întârzia. Iar lucrurile nu stau deloc aşa cum am citit undeva zilele trecute. Şi anume că: "Guvernatorul a fost nevoit să recunoască, în sfârşit, că Banca Naţională intervine pe piaţa valutară". Aşa este: "a recunoscut". Dar nu acum, ci acum 22 de ani. Şi de atunci tot repetă că e obligaţia legală a BNR să intervină când pe piaţa valutară se fac simţite deprecieri sau aprecieri excesive ale leului.
Da, BNR intervine. Şi nu doar vânzând sau cumpărând valută. Ştiu că vânzarea şi cumpărarea de valută fascinează publicul şi mass-media. Când mă refer însă la "intervenţie" am în vedere folosirea unui vast instrumentar, cu foarte multe componente, inclusiv o componentă psihologică. Străduindu-se să apere - repet - stabilitatea preţurilor.
Am văzut luni comunicatul INS privind preţurile. Arată bine. Punctul de plecare: luna iulie 2010. Niveluri îngrijorătoare: rată lunară - 2,58 la sută; rata anuală - 7,14 la sută; rata medie anuală - 4,8 la sută. Diferenţa dintre cele două rate anuale: 2,24 puncte procentuale. De aici, timp de 11 luni, până în mai 2011, rata anuală a urcat până la 8,41 (cea mai mare din Uniunea Europeană), iar rata medie anuală până la 7,5 la sută. Diferenţa dintre ele: 0,91 puncte procentuale. O apropiere între cele două rate… dar la nivelul cel mai de sus. De aici a început o nouă etapă de optimizare a inflaţiei. Timp de 12 luni, fără întrerupere, din iunie 2011 şi până în mai 2012, au fost obţinute trei rezultate remarcabile: 1) rata anuală a scăzut de la 8,41 la sută la 1,79 la sută; rata medie anuală a scăzut de la 7,8 în iunie 2011 la 3,5 la sută; iar diferenţa dintre cele două rate s-a redus până la 1,71 puncte procentuale, la nivelul cel mai de jos, ca semn al stabilităţii preţurilor. Acesta este un tablou absolut inedit. O premieră în 22 de ani. BNR nu va lăsa cursul s-o ia razna şi să-l destabilizeze.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
