Prognoza BNR indică o rată a inflaţiei în jur de 3,5 la sută la sfârşitul acestui an. Desigur, Banca Naţională a luat în calcul şi mişcările posibile, până la 31 decembrie, la preţurile administrate în general şi la preţurile produselor energetice în special. Dar şi şansa, bazată pe o judecată sănătoasă, de a vedea creşteri de preţuri numai la acele mărfuri care vor suporta noi impulsuri. Ceea ce ar însemna ca mărfurile care se scumpesc să nu influenţeze piaţa trăgând după ele în sus preţurile acelor mărfuri care nu vor primi niciun impuls în costuri. Altfel, inflaţia va continua să fie un fel de înlocuitor de productivitate, eficienţă şi competitivitate. Numeroase companii vor ignora motoarele competiţiei economice şi vor lăsa aprins un singur bec – preţul! Acele companii ce au umflat şi umflă preţurile făcând inflaţie.
Măsurând însă cu atenţie, constatăm că anii de criză au determinat şi multe decizii raţionale, ce au adus schimbări importante în viaţa companiilor, în felul de a munci al multor oameni, în felul nostru de a trăi. Fără să-i fi fost uşor, societatea noastră a făcut eforturi vizibile şi a reuşit, într-o oarecare măsură, să-şi înfrângă reflexele, obiceiurile, conservatorismul şi să treacă la ajustarea stilului de viaţă. E un început. Şi iată, chiar inflaţia dă înapoi, nu mai merge în sus.
Atenţie însă! O inflaţie care dă înapoi nu înseamnă scăderi de preţuri. Deflaţie, deci! Înseamnă transformarea inflaţiei în dezinflaţie. Preţurile continuă să crească, dar cresc tot mai încet. Ar fi mai bine să scadă? Nu, în niciun caz. Deşi în anii în care economia noastră era dominată de marxism au fost momente când aşa învăţam: că e mai bine să scadă preţurile. Parcă o aud pe doamna Clara Şerban, profesoara mea de economie politică din anul întâi de la Drept, care susţinea că nivelul de trai creşte nu dacă urcă salariile, ci dacă scad preţurile.
Aşa să fie? Am desenat două coloane, apoi am scris pe una preţuri, pe alta salarii, iar lângă coloana preţurilor am trasat o săgeată cu vârful în jos. Dacă scad preţurile, săgeata coboară. Până unde? Până la zero. Mai departe nu are unde să coboare. Şi dacă salariile rămân pe loc, iar preţurile tot coboară, unde se poate ajunge? Din ce bani vor fi cumpărate materii prime, materiale, vor fi plătite electricitatea, energia termică, chiriile şi, în ultima instanţă, cum vor fi plătite salariile îngheţate? Era, desigur, o gândire dogmatică, în contrasens cu legile economice. Or, în istorie, ori de câte ori au fost sfidate legităţile economice, a ieşit rău. Avem destule exemple, fie din vremea planificării centralizate, fie din timpul de după decembrie ’89, de încărcare a notei de plată a societăţii pentru nesocotirea legităţilor economice. Sigur, s-ar putea decreta că... de mâine nu mai acţionează legea cererii şi ofertei... Sau legea gravitaţiei... Multe ar putea să fie decretate, dar viaţa îşi urmează cursul. A ignora legile naturii, ale societăţii, ale economiei înseamnă autocondamnare! Ce edict ar putea să desfiinţeze producţia de mărfuri? Sau banii, ca mijloc de schimb? Viaţa ar ieşi din matca normalităţii.
Numai legităţile pieţei pot să garanteze o desfăşurare normală a vieţii economice. Să asigure reglajul vieţii economice într-o ţară, în raport cu dinamica factorilor interni şi externi. În acest context, înţelegem mai bine că preţurile ne fac probleme, fiindcă… salariile sunt neîndestulătoare. Iar dacă regula este ca preţurile să crească încet, dar să crească, înseamnă că salariile ar trebui să crească mai mult şi mai repede ca să ajungem la bunăstare. Salariile şi veniturile, în general. Condiţia ar fi să avem o economie de piaţă competitivă în câţiva ani. Treabă grea, fiindcă nu-i vizată doar forma. E vizat conţinutul. De aici înainte, dacă vrem să ajungem la un raport normal preţuri-venituri, întreaga societate va fi nevoită să fie continuu cu ochii pe câţiva indicatori esenţiali: produsul intern brut pe locuitor, câştigul mediu real, consumul real, competitivitatea produselor industriale, producţiile agricole la hectar, exportul pe locuitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
