O mare parte a populatiei Romaniei, inghesuita in sala de asteptare, se intreaba obsedant: "Ne va fi mai bine dupa 1 ianuarie 2007?". Raspunsul nu e deloc fascinant. Caci un timp, un an sau poate chiar doi, o sa fie mai rau.
Un lucru e limpede: romanii vor trai mai bine cand vor munci mai bine! Ati putea gandi: "Asta-i o lozinca". Ei bine, nu e lozinca. E crudul adevar.
Ce inseamna a munci mai bine ? Vest-europenii au o productivitate a muncii de cateva ori mai mare decat romanii. Si, in consecinta, au si castiguri (din munca) de cateva ori mai mari. Iata un indiciu - departe insa de a fi singurul - cu privire la ceea ce inseamna a munci mai bine. Adaugand, langa productivitate, o serie de criterii legate de avantajele competitive, intre care informatiile economice, tehnologiile, viteza de reactie la cerintele pietelor, calitatea produselor, eficienta, obtinem un tablou ceva mai larg al cerintelor pe care urmeaza sa le indeplinim dupa 1 ianuarie 2007. Atat timp insa cat, la noi, vor fi cocolosite pierderi, arierate, deficite, pe scurt o economie ineficienta care produce inflatie, plus o birocratie umflata artificial, mare consumatoare de cheltuieli bugetare si creatoare de obstacole nu numai pentru investitori, ci si pentru cetateanul obisnuit, romanii nu vor trai mai bine.
Desigur, tara are nenumarate nevoi, multe sunt urgente, dar nu mai putem sa judecam totul obsedati de aceste nevoi si de cheltuielile pe care le-ar antrena satisfacerea lor. Fiindca n-am face altceva decat sa cumparam iluzii. E timpul sa pornim de la veniturile ce pot fi efectiv adunate, din resurse interne ori din finantari externe. O astfel de schimbare de conceptie nu mai poate intarzia. Inainte de orice, integrarea europeana presupune, pentru economia romaneasca, noi exigente calitative, noi constrangeri. Ceea ce inseamna ca vom fi obligati sa ne dezbaram de multe dintre relele noastre deprinderi. In UE nu are cum sa fie bine daca vom continua sa fim visatori. Castigatoare este doar judecata rationala, bazata pe cifre corecte.
In ciuda unor teorii optimiste, ne-am putut convinge, an de an, ca inflatia mare a risipit resurse si a ridicat bariere in calea performantelor economice. Strategia noastra europeana va fi eficienta numai daca se va baza pe un efort consistent de reducere a inflatiei catre o medie anuala de 2 la suta. De aici pleaca drumul catre bunastare. Fireste, catre o bunastare pe care s-o simta o parte cat mai mare a populatiei; s-o simta in piata, in magazine, in case si nu doar in comunicate statistice. N-ar fi insa de ajuns ca preturile sa creasca mai incet pentru a schimba standardul de viata. Nu vom avea bunastarea dorita atat timp cat munca va fi rau organizata, iar calitatea produselor va continua sa fie indoielnica.
Pe acest fond, astazi, trezeste mirare corul care striga sa fie sprijinite intreprinderile mici si mijlocii. Un lucru se intelege greu sau nu se intelege deloc: intr-o livada lovita de o seceta prelungita degeaba torni apa doar la radacinile catorva pomi, in speranta ca vor rodi. Pamantul va inghiti toata apa, fara niciun efect benefic asupra pomilor protejati. Solutia nu va fi, la debutul nostru in UE, protejarea unor sectoare ale economiei, ci unirea eforturilor pentru zdrobirea inflatiei, pentru concurenta, pentru piete libere integrate. Abia apoi vor veni beneficiile.
Adeseori i se reproseaza Guvernului ca a intarziat restructurarea intreprinderilor. Dar nu-i treaba Guvernului sa faca restructurari. Treaba Guvernului este cu totul alta: sa liberalizeze pietele, sa le faca sa functioneze in conditiile presiunilor competitive din Uniunea Europeana. Mai departe, de restructurari se vor ocupa pietele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
