Votul de duminica pentru unul dintre candidatii la presedintiaRomaniei, Traian Basescu sau Mircea Geoana, nu este un vot nicipentru un nou guvern, nici pentru un nou buget, nici pentrurezolvarea crizei. Este un VOT PENTRU URMATORII cinci ANI, iardurata acestui angajament a fost destul de putin dezbatuta in cursaelectorala.
Este de fapt un vot despre cum ne inchipuim Romania in 2015. Vomadopta euro? Vom avea 1.000 de kilometri de autostrada? Vom aveascoli si spitale decente? Va mai fi 30% din populatie ocupata inagricultura?
Intensitatea schimbarilor pe care le va suporta Romania inurmatorii cinci ani se poate sesiza numai daca ne uitam in urma.Cum era Romania anului 2005 fata de cea de acum si cum se vedeacincinalul trecut atunci?
Ziarul Financiar a facut un experiment in toamna anului 2004. Aadunat intr-un supliment de 150 de pagini, un Anuar, previziunileoamenilor de afaceri si analistilor despre Romania anului 2010.Nivelul salariilor, PIB/capita, pretul apartamentelor, vanzarile demasini, de credite, de computere, numarul de malluri - au fostestimate pas cu pas pentru toata perioada 2005-2010.
Ce se poate spune acum despre acele previziuni si ce puteminvata pentru viitor?
Unele sunt amuzant de supra-optimiste. "Vom putea plati chiar sio cutie de Coca-Cola cu telefonul mobil", prognoza Steven vanGroningen, presedintele Raiffeisen Bank. Cat va fi dobanda lacreditele in lei in 2010? "5%", era de parere Petrut Stoica de laAvenir Telecom. Reteaua de autostrazi va ajunge la o lungime de900-1.500 km, spuneau toti cei intrebati. "Romania va fi mult maiaproape de Europa decat astazi. Fondurile de preaderare din2007-2010 reprezinta 10 miliarde de euro, care vor fi foartevizibile in tot ceea ce inseamna infrastructura", spunea DanBedros, atunci director general la Alcatel Romania.
Nimic din toate acestea nu s-a intamplat.
Dar au fost si opinii exagerat de pesimiste. "Investitiilestraine ar fi chiar acum de 5-10 miliarde de euro pe an, daca nu arexista cele trei obstacole in calea investitorilor - Codul muncii,Codul fiscal si lipsa de implementare a legilor", spunea PaulNuber, Nestlé Romania. Investitiile au urcat insa la acest nivel,chiar daca firmele se plang in continuare tot de cele treiobstacole.
Ce ne spun aceste "amintiri din viitor"?
Ca poate nu atingerea tintei este cea care conteaza, ci faptulca exista. Din acest punct de vedere, ceea ce a lipsit acesteicampanii electorale a fost asumarea unor tinte strategice.
Nu am exersat deloc o viziune, nu am vorbit despre vise. Amvorbit despre filmulete, despre dosare, despre stenograme, dar nuam vorbit despre planuri. Am vorbit despre trecut si nu despreviitor. Si nu despre viitorul de maine: cine intra la guvernare,cine cu cine face o alianta. Ci despre cum vedem tara in cinciani.
Mergeti duminica la vot si ganditi-va: care va este visul?
Vreti mai multe piste de bicicleta prin oras? Vreti o casa devacanta la mare? Vreti mai putina poluare? Vreti ca businessul pecare il conduceti sa isi tripleze afacerile? Vreti sa cuceritiEuropa de Est?
Si in 1992, si in 1996, si in 2004 (dar mai putin in 2000),turul al doilea al alegerilor prezidentiale a fost o intrecerepasionala.
Iar pasiunea nu vine decat atunci cand oamenii isi leagapropriile vise de cele ale competitorilor din ring. De dataaceasta, desi intre 2004 si 2008 Romania a avut cea mai bunaperioada din punct de vedere economic, aerul campaniei a fostapropiat de cel din 2000. Sau poate tocmai de asta? Multi din ceidin generatia de 35-45 de ani, care numeric domina Romania, "s-aucam plictisit" de revolutie.
Doua masini de familie, vacante in strainatate - sute de mii deromani care acum 5-10 ani sareau pe strada la mitinguri electoraleau ajuns la punctul cand linistea nu mai este o amenintare, cum erain anii '90, in anii de gheata.
Prematur, ar putea spune unii, pentru ca foamea te tine inlupta. Au facut banii, acum vor stabilitate, economia nu suportaatatea schimbari, ar spune altii.
Dar poate ca politica nu a stiut sa se vanda. A ramas in dateledeceniului trecut, pe cand economia si societatea sunt mult infata. Poate ca tintele s-au schimbat dupa noua ani de crestereeconomica, intrerupti brusc, este adevarat, in 2009. Accesul lasali de sport si bazine de inot, numarul de absolventi cu studiisuperioare, medaliile obtinute la Olimpiada, numarul de concerte demuzica simfonica, consumul de carte. Poate ca aici ar fi fosttintele, aici ar fi fost atractia.
Jocul s-a schimbat. Oamenii viseaza, dar nu mai viseaza lacarnati. Aflam duminica daca foamea mai e un motor pentruRomania.
Sorin Paslaru este redactor-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
