Cota unica a lasat in economie peste un miliard de euro, dar relaxarea fiscala nu-si arata roadele dupa zece luni. De ce? Pentru ca economia este inca nerestructurata, iar birocratia sufoca cresterea economica.
Investitiile cresc mai lent decat anul trecut, productia industriala este la cota de avarie, numarul de angajati in economie stagneaza dupa cresterea initiala de la inceputul anului. Inflatia a revenit la un palier de peste 1% lunar (1,2% in noiembrie), iar produsul intern brut a crescut cu doar 1,8% pe trimestrul trei al acestui an. Numai vesti proaste.
In acest timp, consumul a luat-o razna, satisfacut din import. Cum se explica acest paradox?
Chiar ne-am imbatat cu apa rece cand anuntam anul trecut ca "economia decoleaza" dupa ce Statistica anunta cresteri de 8% ale PIB? Se pare ca da. N-a fost decat un foc de paie provocat de cresterea consumului populatiei incurajata de majorarea salariilor intr-un an electoral.
De ce companiile, daca au la dispozitie mai multi bani decat inainte, nu investesc mai mult? Si de ce nu produc mai mult cu echipamentele pe care le detin deja? Productia industriala a avut pe primele zece luni din acest an cel mai scazut ritm de crestere din ultimii ani - de doar 1,4%, in timp ce investitiile au crescut cu doar 8% pe trimestrul II in 2005, fata de 12% in acelasi trimestru din 2004.
In acelasi timp, comertul a crescut cu 17% pe primele noua luni din acest an fata de aceeasi perioada de anul trecut. Cu alte cuvinte, oamenii consuma mai mult, mult mai mult, magazinele sunt pline, super si hipermarketurile se deschid unul dupa altul, dar firmele romanesti se vaita ca n-au consumatori.
"In luna noiembrie, 29% din managerii intervievati ( de catre Banca Nationala - n.red.) invoca insuficienta cererii drept principalul motiv de franare a activitatii in industrie si constructii, influenta acesteia fiind resimtita in principal in metalurgie, in industria alimentara, in energie sau in industria de tehnica de calcul si aparate TV (ponderi de 36 si 62%)", se afirma in ultimul studiu de conjunctura al BNR.
Daca in metalurgie sau energie poate fi de inteles, cum de nu exista cerere pentru branza sau salam, in conditiile in care vanzarile de produse alimentare au crescut cu 18% pe primele noua luni ale acestui an?
O explicatie este, evident, forta de piata scazuta a companiilor romanesti in fata importatorilor. Este vorba de un deficit de cunoastere si un deficit de bani. Marketingul abia se invata iar banii sunt mult mai scumpi decat pe alte piete din jur.
Cealalta explicatie tare este insa ca institutiile statului sunt mai mult o frana pentru companii decat un ajutor.
Peste 1,7 milioane de persoane sunt bugetari. Este o incarcatura imensa de oameni care nu produc nimic si stau practic in carca firmelor private, a oamenilor care se trezesc in fiecare dimineata cu gandul sa faca sau sa imbunatateasca un produs sau un serviciu.
Foarte multi bani merg in directii nefolositoare. Spre exemplu, numai bugetul serviciilor secrete este pentru anul urmator de 400 milioane de euro (4% din bugetul de stat), iar cel al Internelor de 1,3 miliarde euro. Ca urmare, banii pentru scoli si spitale nu ajung. In aceste conditii, firmele trebuie sa cheltuiasca bani pe training sau pentru asigurari suplimentare de sanatate ale salariatilor, in conditiile in care deja platesc pentru aceste servicii.
Nu mai vorbim de starea proasta a infrastructurii, care duce iarasi la alte costuri. Asa ca firmele romanesti nu au cum sa fie competitive in lupta cu companiile din strainatate cand de pe bancile scolilor vin tineri care trebuie rescoliti, resetati practic - atat ca atitudine, cat si ca nivel de cunostinte. Sau cand cheltuiesc bani pe asigurari de sanatate suplimentare pentru ca serviciile publice sunt proaste.
Astfel sunt mancati banii care ar trebui sa mearga in cercetare si dezvoltare, in marketing, in prospectarea unor noi piete.
Taierea impozitelor la 16% a fost simpla. Reforma profunda a administratiei "client-oriented", adica spre satisfactia platitorilor de impozite-persoane fizice sau companii - este mult mai greu de facut.
* Sorin Paslaru este redactor-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
