Ultimele doua mari recesiuni pe care le-a traversat economiaromaneasca - cea din 1997-1999 si cea in mijlocul careia ne aflam -au multe elemente diferite.
Dintre acestea insa, cel mai pregnant este numarul mare detineri din birourile companiilor din prezent, spre deosebire deeconomia anului 1997. Aceasta resursa de energie, umana, ar puteafi un motor pentru o relansare mai rapida.
Spre exemplu, atunci devenise critica rambursarea datorieipublice. Acum, datoria privata este cea ingrijoratoare. Atunci,populatia nici nu visa sa ia un credit de la o banca. Acum,populatia plateste numai pentru casele luate pe credit dobanzitotale anuale de 500 de milioane de euro (180.000 de locuinte luatepe credit, la 30.000 de euro creditul mediu si rate aferente de3.000 de euro anual).
Atunci, PIB-ul era de 30 de miliarde de euro, acum este de 110miliarde de euro. Atunci, stocul investitiilor straine era de 2miliarde de euro, acum este de 45 de miliarde de euro. Deci existadiferente atat de structura - functioneaza creditul, functioneaza(partial) pietele, de vreme ce economia atrage investitori - cat side anvergura a economiei - se poate spune ca de la un PIB de 100 demiliarde de euro incolo am iesit din zodia cifrelor mici.
Dar exista o diferenta mai greu de masurat in cifre, usorvizibila daca iesi pe strada in Bucuresti sau intr-un oras mare:tineretea angajatilor din firmele private.
Businessul privat, mai ales investitorii straini, a angajat incei noua ani de crestere economica mai ales oameni tineri. Ardereaetapelor a fost un loc comun. Tineri de sub 35 de ani au ajuns saconduca businessuri de zeci de milioane de euro, iar cladirile debirouri din Pipera sunt pline de oameni abia iesiti de pe bancilefacultatii.
Sigur, de circa un an, de cand activitatea economica a incetinitsi apoi a scazut, angajarile de tineri absolventi au inghetat.Suprapunerea primului ciclu Bologna din universitati, de trei ani,cu scaderea businessului, a facut ca pe piata muncii sa fie acumtrei generatii de absolventi in competitie pentru joburi - doua din2008 si una din 2009.
Ei trebuie sa lupte mai mult, sa convinga. In urma cu 10 aniani, cine stia engleza era ca si angajat. Acum este ca si cum aiavea bacalaureatul.
Intre 2000 si 2008 orasele au absorbit forta de muncatanara.
Ultimele date statistice detaliate arata ca, in 2006, 36% din"specialistii cu ocupatii intelectuale si stiintifice", in numartotal de 864.000, erau tineri intre 25-34 de ani. Conform INS, aiciintra in general angajatii cu studii superioare din companii saudin banci, dar si din invatamant sau sanatate. La nivelul intregiipopulatii ocupate, de
9,3 milioane de persoane, cei intre 25 si 34 de ani aveau opondere de doar 27%.
Restul populatiei ocupate se imparte in muncitori si mestesugari(3,6 milioane), agricultori (2,3 milioane de persoane), lucratoriin servicii si comert fara studi superioare (1 milion), tehnicienisi maistri (0,9 milioane), functionari administrativi (400.000) siinalti functionari de stat si manageri (270.000).
Bineinteles, 40% din ultima categorie, inaltii functionari, aupeste 45 de ani.
Alte date arata ca cea mai mare pondere a celor 281.000 desalariati din imobiliare, adica 38%, apartine tot acestui segmentde varsta de 25-34 de ani, ca si 38% din cei 1 milion de angajatiin comert si 33% din cei 92.000 de angajati din intermedierifinanciare.
Generatia celor de 25-35 de ani, care domina in sediile centralede multinationale si in firmele de servicii in general, a gasit inorasele mari in primul rand slujbe in banci, real estate sicomert.
Aceasta generatie are acum primul soc.
Incearca sa se adapteze la prima scadere brutala a activitatiieconomice, la inghetarea salariilor, la pretentii mai mari alesefilor, la reconsiderarea viitorului.
Dar avantajul sau este ca, fiind la inceput, este dispusa si,foarte important, are timp sa invete. Agricultura in loc definante, turism in loc de real-estate, chineza in loc de engleza -cu efort, aceasta generatie va avea puterea de a se adapta.
Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
