Cine nu a fost niciodată la o şedinţă de bloc să nu aibă pretenţii că plăteşte prea mult la întreţinere

"Un fost miliţian, un agronom şi un fost primar fac echipă cu oameni din finanţe care au lucrat la SAFI, Gelsor-FNI şi Romexterra Leasing la conducerea CSA. Ce va ieşi?", se întreba ZF pe 29 sep­tem­brie 2011, când a fost ultima înno­ire a membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Ce să iasă? Un mare scandal. Piaţa asigurărilor este atât de bine supravegheată de câţiva ani încât nu se mai înţelege nimic în sectorul asigurărilor de locuinţe, unde ba este obligatorie asigurarea PAID, ba nu este, ba sunt valabile şi asigurările facultative de locuinţe, ba nu sunt, iar pe piaţa de asigurări auto sunt tot mai multe nemulţumiri privind întârzierile la plata daunelor.

Ieri a fost schimbat din funcţie preşedintele CSA, Constantin Buzoianu, numit doar în urmă cu un an. A plecat fostul miliţian, a rămas fostul primar. Cu expe­rienţă în acest sector doar ca urmare a unei poziţii de con­siliere a unui director de companie, dar şi cu "for­mare la locul de muncă", pe poziţia anterioară de consilier în cadrul CSA, Buzoianu era departe de a fi figura nimerită pentru o asemenea poziţie, de supra­veghere a unei industrii de 2 miliarde de euro cu grad înalt de specializare.

Dar schimbarea sa peste noapte, cu mult înainte de încheierea mandatului, ridică semne de întrebare. Cu toate nepotrivirile sale cu această funcţie, oamenii din industrie spun că schimbarea sa se datorează faptului că a călcat pe câteva muşuroaie de furnici.

Într-un an de mandat, Buzoianu a făcut câteva mişcări: i-a amendat pe şefii unor companii de asigurare pentru întârzieri la plata daunelor, a emis un ordin care a încercat să clarifice rolul PAID, iar recent a propus ca asigurarea RCA să fie plătită direct cumpărătorului de către compania emitentă a poliţei.

Comisiile de buget-finanţe din Parlament au reţinut însă mai multe critici la adresa sa şi a Consiliului Comisiei formulate de Comisia de Abuzuri, printre care supravegherea defectuoasă a pieţei, lipsa de protecţie a asiguraţilor, insuficienta reglementare şi supraveghere a PAID, pool-ul de asigurare obligatorie.

Nu se ştie adevărul şi din păcate doar un cutremur va arăta dacă împăratul este gol, adică dacă poliţele de asigurare contra dezastrelor, emise de PAID sau de companiile care susţin că şi poliţele lor acoperă obligaţia deţinătorilor de locuinţe de a se asigura, vor fi plătite.

Totuşi, insistenţa unor companii de a pirata sistemul de asigurări obligatorii pentru locuinţe cu poliţe cu denumiri asemănătoare cu PAID arată că ar trebui clarificată până la urmă situaţia.

Albă sau neagră, ceea ce rămâne este că aşa cum a fost numit, aşa a fost schimbat din funcţie dl. Buzoianu: politic 100%. De altfel, ca şi majoritatea colegilor domniei sale. Şi nu numai la CSA. La o altă comisie care supraveghează piaţa financiară, şi anume cea a Valorilor Mobiliare, sunt aduşi oameni care nu au absolut nicio legătură cu un sector unde, totuşi, nu este vorba de prăjit cârnaţi, ci de siguranţa unor investiţii de zeci sau sute milioane de euro.

Supravegherea pieţei asigurărilor şi a pieţei de capital a fost împărţită ca la tarabă în ultimii ani.

La CNVM a fost numit spre exemplu Alexe Gavrilă, absolvent de metalurgie cu studii academice postuniversitare în relaţii internaţionale şi dreptul muncii, preşedinte a devenit fosta soţie a unui primar al PDL, îmbogăţit în funcţie, şi ea fără experienţă pe piaţa de capital, iar un nou membru al Comisiei este din 2012, spre uluiala tututor, fosta şefă de cabinet a primarului şi a fostului premier Emil Boc, Ştefania Ferencz.

Ce o recomandă? Nu se ştie, pentru că CV-ul nu a fost încă publicat pe site-ul CNVM. Dar, dacă privim mai cu atenţie la ce­lelalte CV-uri, o explicaţie există: dacă există un loc la CNVM pentru fosta şefă de cabinet a fostului premier Adrian Năstase, Dorina Mihăilescu, de ce nu ar exista şi pentru Ştefania Ferencz?

Dacă trebuia inventat un sistem în care ultimii elevi din clasă să ia conducerea într-o ţară, atunci acesta este statul român după 1990. Cei mai buni pleacă, cei cu tupeu intră în politică şi se instalează în funcţii, deşi nu pricep nimic din domeniile pe care le administrează sau deseori nu ştiu bine nici limba română.

Pe de altă parte, mulţi spun că politicienii distrug tot ce este în jur şi nu mai trebuie lăsaţi să conducă Ro­mâ­nia, dar sunt puţine exemple în care profesioniştii îşi asu­mă acţiuni sau măcar intervenţii în spaţiul public pentru a stăvili poluarea provocată de intervenţia politicului.

Toţi tac. Am văzut o mişcare a papioanelor atunci când a fost schimbat din funcţie şeful Institutului Cul­tural Român, despre care specialiştii spun că a avut rezultate pentru promovarea culturii române în mandatul său. Nu am văzut nicio mişcare a stilourilor printre oamenii din finanţe, printre profesorii din Academia de Studii Economice, printre absolvenţii ACCA (standard profesional pentru profesia contabilă) sau membrii CFA (standard profesional pentru profesia de expert în finanţe) să spunem, care să protesteze la adresa acestor numiri de şefe de cabinet, ingineri metalurgişti, agronomi sau foşti miliţieni la conducerile unor instituţii care supraveghează pieţele financiare.

Dacă profesioniştii stau deoparte, de teamă sau din interes, să nu se mai plângă. Cine nu a fost niciodată la o şedinţă de bloc să nu aibă pretenţii că plăteşte prea mult la întreţinere sau că îl fură administratorul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels