Codul fiscal cuprinde in sine doua elemente definitorii, respectiv elementul tehnic si elementul politic. Modul in care aceste doua elemente sunt reflectate in continutul Codului fiscal poate trans-forma acest act normativ intr-un factor de progres sau intr-un factor de regres.
Referitor la elementul tehnic, precizam ca in Romania ultimului deceniu ne-am obisnuit cu ideea ca adoptarea unui act normativ este determinata de implementarea acquisul-ui comunitar. In materie fiscala aceasta justificare este lipsita de consistenta deoarece sistemul de drept comunitar a inteles sa lase la discretia statelor membre modul in care acestea reglementeaza impozitele di-recte, in acord cu principiul subsidiaritatii, iar in materia impozitelor in-di-recte, Tratatul privind Comunitatea Europeana si-a propus sa armonizeze sistemele nationale fara sa le standar-dizeze.
Codul fiscal a intrat in viata social-economica cu stangul, in sensul ca desi continea infractiuni la regimul juridic al accizelor, avand astfel natura juridica a unei legi organice, in Parlament a fost adoptat dupa procedura legilor ordinare, fapt care era in contradictie evidenta cu dispozitiile constitutionale. Acest lucru nu a putut fi sanctionat deoarece in sistemul de drept roman neconstitutionalitatea unui text de lege trebuie constatata de catre Curtea Constitutionala fapt care in speta nu s-a intamplat deoarece, in mod paradoxal, instanta constitutionala nu a fost sesizata cu privire la solutionarea acestui aspect. O dovada in plus a neconstitu-tionalitatii Codului fiscal a fost si faptul ca ulterior infractiunile din Codul fiscal au fost preluate de catre Codul de procedura fiscala.
Codul fiscal a coborat principiul stabilitatii legislative de pe buzele oamenilor politici in realitatea legislativa concreta in sensul ca pentru prima data in sistemul modern de drept roman se stabileste ca modificarea unui act normativ (in speta Codul fiscal) va intra in vigoare in anul urmator adoptarii acestor modificari.
Insa vesnica nestatornicie romaneasca isi arata si de aceasta data efectele deoarece, de la data intrarii in vigoare a Codului fiscal si pana astazi, a fost modificat de aproximativ 9 ori, iar multe dintre aceste modificari au intrat in vigoare in chiar in anul adoptarii acestora.
De altfel asa s-a intamplat si cu ultima modificare adusa Codului fiscal, respectiv O.U.G. nr. 24/2005, care a fost publicata in Monitorul Oficial din 30.03.2005, iar unele dispozitii ale sale au intrat in vigoare incepand cu data de 01.04.2005. In consecinta, puterea din Romania (atat fosta, cat si actuala) a reusit sa transforme principiul stabilitatii legislative din regula in exceptie, fara sa tina cont de faptul ca stabilitatea legislativa tine de esenta codului fiscal si de chintesenta economiei nationale.
Astfel, cum era si firesc, adoptarea Codului fiscal a determinat adoptarea Codului de procedura fiscala care insa, in mod anormal, a fost insotit de adop-tarea normelor metodologice de apli-care a prevederilor sale. Aceasta modalitate de reglementare constituie o ino-vatie inutila in tehnica legislativa deoa-rece: (i) in sistemul de drept roman nici un cod de procedura nu contine norme de aplicare, (ii) adoptarea legislatiei secundare, care de cele mai multe ori adauga la Codul de procedura fiscala, este de natura sa afecteze in primul rand caracterul unitar al sistemului fiscal.
Faptul ca de la data intrarii in vigoare si pana astazi Codul fiscal a fost modificat de aproximativ 9 ori ridica, din punct de vedere juridic, problema aplicabilitatii in timp a legilor (conflictul legilor in timp), ceea ce este de natura sa afecteze transparenta si coerenta (in aplicare) sistemului fiscal.
Cat priveste continutul masurilor cuprinse in Codul fiscal precizam ca, datorita faptului ca economia nationala se afla in interdependenta cu alte sisteme economice (globalizarea are in primul rand un accent economic), exista tendinta ca aceste masuri sa fie coordonate cu masurile fiscale din statele vecine (de exemplu reducerea cotei de impozit pe profit la 16% este in principiu de acord cu cotele de impozit existente in statele care au aderat la Uniunea Europeana - Lituania 15%, Ungaria 18%, Polonia, 24%, Cehia 28%). Adoptarea unor astfel de masuri uita sa aiba in vedere faptul ca realitatea economica si sociala din Romania este insa diferita de realitatea din statele vecine.
Implicatiile adoptarii unei masuri fiscale se rasfrang atat la nivel individual, cat si la nivelul economiei nationale, motiv pentru care factorii de decizie din Romania ar trebui sa dea dovada de mai multa seriozitate, atentie si coerenta atunci cand este vorba de Codul fiscal.
In consecinta, Codul fiscal a diminuat haosul din materia fiscala (concentrand dispozitiile legale disparate), dar instabilitate legislativa exista inca datorita inconsecventei legiuitorului, care reduce anumite cote de impozite marind insa baza de impozitare dupa cum ii dicteaza interesele de moment.
* Madalin Niculeasa este avocat specializat in legislatie fiscala la cabinetul Calin Zamfirescu & Partners
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
