Opinii

Consumul de dinamita, noul indicator al cresterii economice

02.08.2004, 00:00 19



Adio produs intern brut, adio productie industriala sau consumul populatiei! Nici macar triada in voga BMT, adica bere-masini-telefoane mobile, nu mai are relevanta. Din aceasta vara, cea mai buna masura pentru cresterea economica din Romania va fi cantitatea de dinamita consumata anual.



In iulie au avut loc in Bucuresti trei explozii controlate prin care a fost demolata fosta fabrica de sapun Stela, de langa Bucur Obor. Treaba va fi terminata printr-o a patra explozie, care va avea loc pe 15 august.



Pe terenul astfel eliberat o companie germana va construi un hypermarket.



Incet-incet, prin astfel de masuri radicale orasul se va schimba. Si oamenii odata cu el. Pentru ca vor avea alte locuri de munca, vor locui in altfel de locuinte, vor lasa trecutul in urma. Romania are nevoie de bani, dar si de dinamita ca s-o ia din loc. Adica de curaj.



Demolarea prin implozie, cu dinamita, a unei cladiri de cinci etaje, este in sine un spectacol. Astfel de imagini puteau fi vazute pana acum cativa ani mai mult pe la posturile straine de televiziune sau, mai sigur, in filme.



Dar acest spectacol este mai mult decat o imagine socanta. Este insasi imaginea capitalismului. A noului. Alaturi de spectacolul rufelor pe hubloul masinii de spalat. Sau al puiului care se invarte rumenit in cuptorul cu microunde.



Din cauza intarzierii privatizarii si a retrocedarii imobilelor, Romania este plina de hale industriale vechi si de case care se prabusesc.



Si asta in zone centrale din Bucuresti sau din marile orase. Cladirile au viata lor, si daca sunt neingrijite cu anii, nu mai pot fi recuperate.



O parte din oras inca mai traieste - sunt case inecate in verdeata, pe strazi linistite, care rasar chiar dupa liniile de blocuri care strajuiesc bulevardele centrale.



Dar in Bucuresti sunt zone intregi de cladiri vechi care, locuite de chiriasi, n-au mai fost intretinute de zeci de ani. In pofida valorii lor arhitecturale, acestea vor fi trebui sa fie daramate.



Apoi, peste 10-20 de ani vor deveni marii clienti pentru firmele de demolari blocurile ceausiste. Dupa 60-70 de ani de "viata", cutiile de chibrit multiplicate la infinit vor cadea ca mustele.



Romania are nevoie de astfel de masuri radicale, de curatenie, ca s-o ia din loc.



Sigur, astfel de imagini pot provoca amintiri atroce pentru multi romani, care si-au vazut casele daramate pentru a face loc bulevardelor socialismului sau sufocantelor cartierelor de blocuri.



Dar in acest caz este altceva. In toata tara sunt inca multe combinate, uzine care trebuie dezafectate, sunt chiar cladiri incepute in anii '80 dar lasate neterminate, care stau ca o cangrena pe corpul oraselor.



Deocamdata insa, demolarile din Romania sunt putine. La fel de putine ca si falimentele.



Procedura greoaie si netransparenta face ca proprietarii companiilor in faliment sa le tot "carpeasca" - sa treaca activele de pe o societate pe alta, sa caute amanarea executarii silite prin diverse mijloace. Exact ca si in cazul cladirilor vechi din Bucuresti sau de aiurea care ocupa spatii centrale.



Demolarile, ca si falimentul, arata sanatatea unei economii. Romania este acum o tara saraca si romanii castiga mai putin, in medie, decat ungurii, cehii sau polonezii, nu pentru ca au muncit mai putin. Ci pentru ca au muncit in van. Pentru ca si-au consumat fortele in directii care nu au produs acumulare, ci dimpotriva, au secatuit resursele. Demolarile, ca si constructiile, fac parte din jocul alocarii resurselor. Alocarea corecta a resurselor duce la acumulare, adica la cresterea PIB.



In Statele Unite sau Marea Britanie, cladirile sunt demolate nu numai pentru ca sunt uzate fizic, ci si pentru ca sunt uzate moral. Mai ales in zone comerciale trendy, din centrele de afaceri, exista cladiri din anii '70-'80 care nu mai corespund cu standardele actuale si sunt rase.



Presiunea pentru terenuri centrale va creste in marile orase in urmatorii ani. Terenurile care stau acum nefolosite, halele industriale nerentabile si imobilele vechi vor disparea. Iar cererea de dinamita va creste.



Oricum, suntem pe drumul cel bun. In Uniunea Europeana n-am intrat inca, dar in Asociatia Demolatorilor Europeni da, dupa cum arata site-ul acestei organizatii.





* Sorin Paslaru este redactor-sef adjunct la ZF

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO